Miercuri, Comisia Europeană a sfătuit toate statele UE să oprească programele de sprijinire a cetățenilor care au ca scop scăderea prețurilor la energie. Pentru a menține controlul asupra finanțelor publice și pentru a fi în conformitate cu noile reglementări fiscale sugerate pentru 2024, acest lucru ar trebui să se încheie până la sfârșitul acestui an.
„Toate statele membre ar trebui să pună capăt măsurilor de sprijinire a energiei în vigoare până la sfârșitul anului 2023. În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie vor necesita punerea în aplicare a unor măsuri de sprijin, acestea ar trebui să fie orientate spre protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, să fie accesibile din punct de vedere fiscal și să păstreze stimulentele pentru economisirea energiei” potrivit executivului Uniunii Europene.
Gata cu ajutorul pentru energie!
Când invazia Rusiei în Ucraina a dus la o explozie a costurilor la gaze și petrol anul trecut, majoritatea celor 27 de state membre ale UE au pus în aplicare o serie de măsuri pentru a diminua efectele creșterii prețurilor la energie.
Potrivit Comisiei, aceste măsuri de asistență energetică vor costa 0,2% din PIB în Grecia, 0,6% din PIB în Spania, 1% din PIB în Franța și Italia și 2% din PIB în Germania până în 2023.
Dar, în condițiile în care costurile energiei sunt din nou în scădere, un astfel de sprijin este mai greu de apărat. Prin urmare, multe națiuni nu ar putea adera la recomandările Comisiei privind limitarea cheltuielilor primare nete în cadrul unei reforme a legislației fiscale a UE.
Fiecare națiune din blocul comunitar ar urma să își negocieze propria cale de reducere a datoriei cu executivul UE în cadrul reformei, pe care guvernele și instituțiile UE speră să o finalizeze în acest an. Acest lucru ar ține cont de punctele de plecare diferite din blocul celor 27 de națiuni, unde Grecia are o datorie publică de 171,3% din PIB, în timp ce Estonia are 18,4%.
Cum trebuie să procedeze statele UE
Potrivit reuters.com, cheltuielile primare nete ale unui guvern ar fi principalul instrument de control al datoriei, pentru care Comisia ar urma să stabilească o traiectorie.
Comisia a sfătuit fiecare stat membru al UE în parte, afirmând că creșterea cheltuielilor primare nete pentru cele mai mari două economii ale UE ar trebui să se limiteze la 2,5% și, respectiv, 2,3%, pentru anul viitor. Germania este cea mai mare economie a UE. Comisia a afirmat că Italia, a treia națiune ca mărime din Europa, cu o creștere slabă și a doua cea mai mare datorie din Europa, de peste 140% din PIB, ar trebui să aibă cea mai mică marjă de manevră, cheltuielile nete urmând să crească doar cu 1,3% în 2024.
Chiar dacă are o datorie mai mare decât Italia, dar se dezvoltă mai rapid, Grecia, a patra națiune ca mărime, ar putea crește cheltuielile cu cel mult 2,6% din PIB în anul următor.
