Cum a pregătit Nicolae Ciucă, pe când era general, parteneriatul cu NATO și Forţele Aliate din Europa

În urmă cu doi ani, Nicolae Ciucă era general și ministru al Apărării Naționale. În această calitate s-a întâlnit, la București, cu generalul Tod D. Wolters, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR). Îl avea alături pe șeful Statului Major al Apărării (SMAp), general-locotenent Daniel Petrescu.

Nicolae Ciucă a pregătit bine, pe când era general, parteneriatul cu NATO și Forţele Aliate din Europa

În urmă cu doi ani, Nicolae Ciucă era general și ministru al Apărării Naționale. În această calitate s-a întâlnit, la București, cu generalul Tod D. Wolters, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR). Îl avea alături pe șeful Statului Major al Apărării (SMAp), general-locotenent Daniel Petrescu.

În cadrul discuțiilor oficiale au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda Alianței Nord-Atlantice, precum consolidarea poziției NATO pe întreg flancul estic al Alianței și situația de securitate din zona Mării Negre, s-a comunicat atunci pe site-ul instituției.

Generalii români i-au prezentat comandantului SACEUR obiectivele naționale în planul apărării, în acord cu cele ale NATO, precum și principalele programe de achiziții pentru modernizarea Armatei României.

În 2020, s-a convenit asupra prezenței armatelor aliate în România

Ministrul Nicolae Ciucă a insistat pentru continuarea procesului de consolidare a posturii NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și pe cooperarea între aliați. S-a convenit și la implementarea în totalitate a măsurilor și proiectelor, inclusiv prin sporirea prezenței armatelor aliate pe teritoriul național.

Contăm pe sprijinul NATO şi al aliaţilor în toate demersurile pe care le întreprindem, care au ca obiectiv întărirea securității în regiunea noastră. Continuăm să ne instruim trupele în exerciţii cu aliaţii noştri, unul dintre ultimele exerciţii fiind Saber Junction 20. Rămânem un aliat robust în misiunile aliate, în Afganistan, Irak și Kosovo, spunea generalul-locotenent Daniel Petrescu, în 2020.

Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, general Tod D. Wolters, a apreciat că România are un rol cheie pentru Alianța Nord-Atlantică și pentru securitatea din zona Mării Negre, pe toate cele trei componente – terestră, aeriană și maritimă.

„Aș vrea sa mulțumesc României pentru aportul la întărirea întregii Alianțe, contribuind astfel la securitatea europeană și globală, și să precizez, din nou, că NATO va apăra România și pe toți aliații săi, a concluzionat comandantul Forțelor Aliate Europene.

Momentul apărării securității țării noastre a venit odată cu escaladarea războiului dintre Rusia și Ucraina.

Președintele Iohannis a aprobat dislocarea unor forțe armate străine în România

La propunerea premierului și după consultarea CSAT, președintele Klaus Iohannis a informat Parlamentul că a aprobat dislocarea, la nevoie, a forței de răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare în acest an, în concordanță cu datele de planificare transmise de Alianță pentru 2022.

Plenul Parlamentului a primit scrisoarea președintelui Iohannis la începutul lunii martie, la o zi după ce fost convocat Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, iar marți a luat act de aprobările acestuia.

Președintele României i-a informat pe senatori și deputați cu privire la dislocarea unor forțe armate străine în România, la solicitarea NATO, și despre intrarea, staționarea și operarea detașamentrului de avioane F35 al SUA, pe teritoriul țării noastre. Scopul este acela de asigurare a întăririi capacității de apărare a spațiului aerian al Alianței Nord-Atlantice.

Președintele a aprobat și dislocarea în Marea Neagră a unei grupări navale din cadrul grupării permanente a Alianței Nord-Atlantice de luptă, iar în cadrul componentei aeriene permisiunea unor aeronave aparținând Statelor Unite, Italiei și Germaniei, precum și a unor elicoptere din Marea Britanie și Statele Unite.

De asemenea, președintele României a aprobat inclusiv dislocarea în Marea Neagră și la granița cu Ucraina „a unor capabilități de informații de supraveghere și cercetare, aparținând Statelor Unite”.

Militari din Franța vor staționa în România

În scrisoarea transmisă Parlamentului se arată că președintele Klaus Iohannis a aprobat dislocarea în România, a unor forțe aparținând Franței, în cadrul consolidării prezenței aliate pe flancul estic al NATO, iar în contextul repoziționării în Europa, a unor forțe din Statele Unite în garnizoanele Buzău, Smărdan, Constanța și la baza aeriană 57 Mihail Kogălniceanu.

Americanii au solicitat să zboare cu două avioane F35

Statele Unite ale Americii au solicitat autorităților militare române, ca un detașament constituit din două aeronave F35 cu personalul aferent, să survoleze, aterizeze și să opereze pe teritoriul României, în cadrul unor misiuni în comun pentru asigurarea întăriri posturii de descurajare și a capacității de apărare a spațiunui aerian, al alianței Nord-Atlantice. Și acest lucru a fost aprobat de Klaus Iohannis, împreună cu intrarea, staționarea și operarea în România a batalionului Striker al Statelor Unite, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate posturii de descurajare și apărare a NATO.

Totodată, Parlamentul a luat act cu privire la aprobarea, pentru acest an, a forțelor și mijloacelor armatei României și a Ministerului de Interne, care pot fi puse la dispoziție în vederea participării la misiuni în afara teritoriului național.

Ieri, Parlamentul României a decis prin vot înființarea a doua noi comisii comune – Camera Deputaților și Senat – privind domeniul securității naționale, respectiv, controlul parlamentar specializat al Europol.