Actual Diverse

De ce luna octombrie se mai numește și brumărel. Ce superstiții sunt legate de această perioadă calendaristică

De ce luna octombrie se mai numește și brumărel. Ce superstiții sunt legate de această perioadă calendaristică
EVZ

Luna octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian, are 31 de zile, fiind a şasea lună calendaristică din cele şapte luni care au acest număr de zile. Ziua are 13 de ore, iar noaptea 11 de ore.

De ce luna octombrie se mai numește și brumărel. Ce superstiții sunt legate de această perioadă calendaristică

În tradiţia populară, luna octombrie este numită „brumărel” şi este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic. Tradiţia populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă şi mai caldă. Dacă va ploua mult în această lună, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi uşoară, iar dacă este ceaţă multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

De unde provine denumirea de octombrie

Denumirea datează de mai bine de 2.000 de ani. „October” derivă de la cuvântul „octo” care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman, care a fost înlocuit de calendarul iulian în anul 45 î.Hr. A devenit a zecea lună a anului când s-au adăugat lunile ianuarie şi februarie, împingând luna octombrie spre sfârşitul anului solar, care este în jur de 365,24 zile.

Calendarul Iulian a fost înlocuit de calendarul Gregorian întrucât primul nu reflecta suficient de exact durata unui an pe Pământ, potrivit unui site de specialitate. La începutul lunii octombrie, Soarele răsare la 7 h 13 m şi apune la 18 h 57 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 6 h 51 m şi apune la ora 17 h 07 m.

Între 21 şi 22 octombrie, Orionidele produc până la 30 de meteori pe oră. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley.

La 25 octombrie se produce o Eclipsă de Soare parţială vizibilă de pe continentul european dar şi din nord-estul Africii, din Orientul Mijlociu şi vestul Asiei. Totodată, la 23 octombrie, se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion.

Prima ninsoare în România, care avut loc în această lună, a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988.

Luna octombrie este și luna în care se culeg recoltele: se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

1 octombrie este și ziua Sfântului Procoavă

În calendarul popular, prima zi a lunii octombrie era consacrată Sfântului Procoavă, iar creştinii ortodocşi serbează Acoperământul Maicii Domnului. De-a lungul timpului, între sărbătoarea populară şi cea creştină s-a produs un mixaj, iar semnificaţia sărbătorii de pe 1 octombrie s-a rezumat la importanţa pe care o aveau feluritele acoperăminte (procoveţe), în special pentru femei.

Despre Sfântul Procoavă se spune că Dumnezeu l-a sfinţit printre primii, dându-i sarcina de a acoperi pământul cu primul strat de zăpadă, ca anul următor să fie rodnic și îmbelșugat. Fecioarele care duceau lipsă de păr i se închinau cu mare evlavie, în această zi, pentru a le acoperi capul cu păr şi a deveni mai plăcute flăcăilor. Sperau astfel că se vor mărita mai repede.

Legenda spune că şi-a trăit viaţa în post şi rugăciune, între cer şi pământ, pe o platformă construită pe un stâlp şi că nu era atins niciodată de ploaie, fulgere sau îngheţ.

Pentru că oamenii credeau că întreaga lor putere sta în părul de pe cap sau în cel al bărbii, în cazul bărbaţilor, aveau o mare grijă pentru el. Deoarece considerau că părul rămâne în legătură cu trupul chiar şi după ce era tăiat, era interzis să fie aruncat, ci trebuia ars. Pe de altă parte, grija pentru păr reieşea şi din asemănarea acestuia cu iarba, socotită un fel de păr al pământului.

Sărbători religioase

La 1 octombrie este o mare sărbătoare creștinească și anume Acoperământul Maicii Domnului, cu care se deschide suita sărbătorilor ortodoxe din această frunmoasă lună de toamnă.

Să nu uităm că această lună este marcată la creştinii ortodocşi de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului. Se mai spune, în tradiţia populară, că dacă până atunci n-a plouat, iarna va veni curând.

O altă sărbătoare importantă a lunii are loc la data de 25 octombrie când se sărbătoreşte „Focul lui Sâmedru” (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoşi, sau tinerii, ca să se căsătorească. Dacă recolta de gutui şi nuci este bogată, iarna va fi grea.

La 26 octombrie se sărbătoreşte Sâmedru, patronul păstorilor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir). Tradiția spune că aşa cum este ziua aceasta, aşa va fi şi iarna: dacă este lună plină şi senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul şi plouă, vor fi zăpezi mari.