Info Actual

Info Actual > Ezoteric > Detalii nebanuite despre IPS Pimen. Ce nu s-a stiut despre viata ierarhului
Ezoteric

Detalii nebanuite despre IPS Pimen. Ce nu s-a stiut despre viata ierarhului

Detalii nebanuite despre IPS Pimen. Ce nu s-a stiut despre viata ierarhului

Detalii nebanuite despre IPS Pimen. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a murit, marți noaptea, dupa ce a fost rapus de coronavirus. In ciuda faptului ca s-a stins din viata, meritele si actiunile sale pentru Biserica Ortoxa Romana nu vor fi uitate in randul credinciosilor romani.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a murit miercuri, 20 mai 2020, la ora 00:50, în urma unui al doilea atac de cord, informează Doxologia, portalul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Părinte Pimen, născut la 25 august 1929, avea 90 de ani, fiind cel mai în vârstă membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Acum exact o lună fusese internat la Spitalul Matei Balș din București, cu simptome de pneumonie acută și infectare cu coronavirus.

Cu o zi înainte, de Sfintele Paști, Arhiepiscopul Pimen a oficiat Sfânta Liturghie și s-a împărtășit cu Sfintele Taine din același potir cu mai mulți părinți dar nici unul dintre cei 25 de preoți din diferite parohii, care au fost identificați în cadrul anchetei epidemiologice efectuate de autoritățile sanitare sucevene, nu au contactat coronavirus, scrie evz.ro.

Si-a ales ca loc de înmormântare Sihăstria Putnei

Bătrânul ierarh și-a ales ca loc de înmormântare Sihăstria Putnei, un schit al Sfintei Mănăstiri Putna, de care ÎPS Pimen a fost atât de legat și unde a fost ghid și stareț. Trecerea la cele veșnice a Înaltului Pimen survine într-un moment dificil pentru viețuitorii Mănăstirii Putna după ce monahii Mănăstirii au fost internați forțat la Spitalul din Suceava, fără a fi testați, cu toate că majoritatea erau evident asimptomatici și deși Mănăstirea are spațiu de izolare, pe care de altfel l-a pus la dispoziția sucevenilor încă de la începutul crizei și a carantinei.

L-a întâmpinat și pe Regele Mihai la Putna, în 26 aprilie 1992

Între cei ridicați nevoluntar se află însuși starețul Mănăstirii, Părintele Melchisedec Velnic, o personalitate a Bisericii Ortodoxe Român și un apropiat al Înaltului Pimen. Părintele Melchisedec este același stareț care l-a întâmpinat și pe Regele Mihai la Putna, în 26 aprilie 1992, la prima sa vizită în țară de după fugărirea pe autostradă din 25 decembrie 1990.

Regele Mihai a aprins Sfânta Lumină de la Pimen

Detalii nebanuite desore IPS Pimen. Unul din momentele istorice în care a participat Părintele Piment a fost în anul 1992, când Regele Mihai a venit la slujba de Învierea Domnului, la Putna, la invitația Arhiepiscopului. Fără invitația sa oficială, Regele nu ar fi putut intra în țară după cei 45 de ani care trecuseră de la abdicarea lui. În Sâmbăta Mare, Regele și soția sa, Ana, însoțiți de prințul Nicolae, au fost așteptați de ÎPS Pimen pe aeroportul din Salcea de unde s-au îndreptat spre Putna. Starețul Mănăstirii, Părintele Melchisedec Velnic, l-a primit pe Rege în pridvorul bisericii cu Evanghelia şi Crucea, aşa cum erau întâmpinaţi odată domnitorii.

La mormântul lui Ștefan cel Mare s-a ținut o slujbă, iar a doua zi peste 5000 de oameni, veniți din toată țara au participat la slujba Învierii, unde s-a cântat „Hristos a Înviat” și Imnul Regal și s-a scandat ”Trăiască Regele!”, ”Regele Mihai!,” “Regele şi Patria.”

Ce spunea Pimen despre întâlnirea cu Regele Mihai

„Regele Mihai a venit la Mănăs­tirea Putna să se închine la mor­­mântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și să participe la slujba de Sfintele Paști. Încer­case de două ori să vină în țară și nu i s-a aprobat, așa cum știm cu toții. Orice bun creștin are o mare dorință de a se închina la Sfântul Mormânt al Mântuitoru­lui nostru Iisus Hristos, la Ie­­ru­­­­salim. Orice bun român are dorința de a se închina la mor­mân­tul lui Ștefan cel Mare, nu­­mit de Mihai Eminescu «alta­rul conștiinței noastre nați­o­­­nale», iar Mănăs­tirea Putna, «Ierusalimul neamului nostru românesc». Dorința Majestății Sale a fost firească și legitimă, ca fiu și suveran al ţării prin ungere.

Primii pași după un lung surghiun i-a făcut așadar la Put­na

«Nu avem viitor dacă nu ne respec­tăm trecutul», a spus Ma­jestatea Sa în cuvântul ținut în Parlamen­tul României cu ani în urmă. Putna ne amintește cel mai mult de trecutul nostru ro­mâ­­nesc, de istoria neamului nos­tru. L-am întrebat atunci cum a putut rezista atâția ani în sur­ghiun. Mi-a răspuns: cu ru­­gă­­ciu­­ne, credință și nădejde în Dumnezeu. Am constatat la Ma­jestatea Sa o judecată pă­trun­­­zătoare în Duhul adevă­ru­lui privind istoria nea­mu­lui nos­tru românesc. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în Împă­răția cerurilor întru bucuria mântuirii!” Asemenea și pe Înaltul Pimen, spunem noi.

Citeste continuarea pe Capital.