În plin război în Ucraina și în timp ce țara este încă supusă sancțiunilor, Iranul încearcă să revină în jocul comercial prin noi contracte de export de gaze către Europa. De asemenea, Teheranul se află în plină renegociere cu Occidentul, inclusiv cu Statele Unite, pentru politica de supravegherea programului său nuclear.
Petrolul iranian, soluția Europei?
În marea reorganizare a alianțelor strategice creată de războiul din Ucraina declanșat de Rusia, Iranul intenționează să-și joace cartea economică. În timp ce țara se află sub un regim de sancțiuni din partea Statelor Unite ale Americii de când Donald Trump a denunțat acordul nuclear iranian în 2018, Republica Islamică intenționează să revină la jocul exporturilor de gaze, și să se prezinte ca o alternativă pentru europenii care încearcă să întrerupă livrările de la fostul său partener energetic, Rusia. Prin urmare, Iranul studiază posibilitatea de a exporta gaze în Europa, a declarat duminică un oficial al Ministerului Petrolului.
„Iranul studiază acest subiect, dar nu am ajuns încă la o concluzie”, a declarat ministrul adjunct al petrolului, Majid Chegeni, citat de agenția de presă oficială Shana a ministerului.„Iranul caută mereu să dezvolte diplomația energetică și să extindă piața”, a adăugat el.
Un început al unei abordări comerciale puțin voalate, în condițiile în care industriile energetice ale țării, care au unele dintre cele mai mari rezerve dovedite de gaze din lume, sunt lovite de sancțiunile americane și și-au văzut programul nuclear profund afectat.
În materie de gaz, Iranul a produs 250,8 miliarde de m3 în 2020, potrivit BP Statistical Review of world energy 2021, care îl plasează pe locul trei în lume în rândul țărilor producătoare de gaze, după Statele Unite și Rusia.
O revenire insuficientă
Situația energetică a escaladat miercuri când Kievul a declarat că Rusia a oprit livrările de gaz printr-un nod de tranzit cheie din estul Ucrainei. Anul trecut, UE a primit aproximativ 155 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, sau 45% din importurile sale din acest combustibil fosil.
Dar revenirea Iranului pe piețele de petrol și gaze ar compensa doar parțial importurile europene de hidrocarburi rusești: „Iranul ar putea fi o altă sursă substanțială de aprovizionare suplimentară (de petrol) dacă sancțiunile sunt ridicate, dar revenirea sa pe piață nu ar fi imediată”, arată experții de la Agenția Internațională pentru Energie (OUCH).
Mai ales că cea mai mare parte a producției sale este folosită pentru consumul local. Țara nu este imună la inflație și la penuria anumitor produse alimentare, cauzate de războiul din Ucraina. Sute de oameni au descins în mai multe orașe iraniene pentru a demonstra împotriva deciziei autorităților de a majora prețurile la produsele alimentare de bază, a informat vineri agenția oficială de presă IRNA.
Cea mai mare parte a gazului Iranului provine dintr-un zăcământ imens de gaze offshore, numit South Pars, situat în Golful Persic.
Chiar dacă sancțiunile vor fi ridicate, Iranul nu va putea, prin urmare, să ofere o alternativă, decât una marginală, exporturilor rusești către Europa.
În plus, Iranul este în plină renegociere a acordului privind supravegherea programului său nuclear cu Occidentul.
Negocierile lansate în urmă cu un an la Viena între Teheran și marile puteri vizează salvarea textului din 2015 care ar trebui să încadreze programul iranian, muribund de la retragerea unilaterală în 2018 a Statelor Unite, care au reimpus sancțiuni usturătoare asupra guvernului de la Teheran, aducând ca răspuns la aceasta retragerea treptată a Iranului de la acord.
