Dorinţa UDMR.  Referendum pentru modificarea Constituției pentru transformarea României în republică parlamentară

UDMR insistă cu ideea de modificare a Constituției, dar, în actualul context, cauzat de războiul din Ucraina, acţiunea nu îşi are rostul.

Kelemen Hunor a declarat, vineri, la Cluj-Napoca la ședința CRU, referindu-se la actuala coaliție guvernamentală, că aceasta nu este o coaliție simplă.

„Este una stabilă și operațională, o coaliție mare care dispune de o majoritate mare în Parlament. Atunci când am lansat coaliția, am spus că, având o asemenea majoritate, ar trebui să modificăm și Constituția”, a spus Kelemen.

Liderul UDMR a precizat că Uniunea persistă în această idee de modificare a Constituției, dar, în actualul context, cauzat de războiul din Ucraina, nu o prezintă în fiecare zi.

„Nu renunțăm la acest lucru. Oricum se va organiza un referendum de modificare a Constituției pentru că USR are un proiect de modificare a Constituției – Fără penali în funcții publice, care a trecut de Camera Deputaților. Iar când Senatul va include pe ordinea de zi și noi vom sprijini acest referendum și cred că și ceilalți colegi din Senat. Deci, oricum se va organiza un referendum de modificare a Constituției”, a precizat Kelemen.

Planul USR?

Liderul UDMR crede că USR vrea să arunce referendumul în campania electorală deoarece astfel de acțiuni politice au loc înaintea unor alegeri.

„Alegerile următoare vor fi europarlamentarele, în mai 2024. Trebuie să fim în stare să formulăm obiective pe termen lung, nu trebuie să ne concentrăm exclusiv pe rezolvarea problemelor cotidiene. Oamenii vor spriji partidele politice dacă văd că, pe lângă rezolvarea problemelor zilnice, partidele reprezintă eficient și interesele oamenilor, interesele întregii țării”, a explicat președintele UDMR.

Kelemen Hunor a mai declarat şi la finalul anului 2021 că Uniunea îşi doreşte modificarea Constituţiei, dar atunci îşi  dorea o republică parlamentară, în care preşedintele să fie ales în Parlament.

„Noi nu suntem nici sistem prezidențial, nici republică Parlamentară. În UE sunt 17 state din 27 cu regimuri parlamentare. Marea majoritate a statelor membre din UE funcționează pe republică parlamentară. Asta înseamnă că președintele este ales de Parlament. Sigur, atribuțiile președintelui nu trebuie luate. Poate să rămână cu aceleași atribuții, poți să dai atribuții în plus, poți să iei atribuții, nu asta e problema. Putem să mergem spre republică parlamentară, poți să mergi și spre republică prezidențială. Noi din ’90 susținem republică parlamentară. Nu este o noutate. Și în 2003 am susținut această idee”, spune liderul UDMR în luna noiembrie 2021, precizând atunci că este nevoie şi de o reformă în justiţie.