Social

Iată ce nu ai voie să faci de Constantin și Elena. Cum să alungi ghinionul din casa și familia ta

sfintii_imparati_constantin_si_elena

Există o mulțime de tradiții și superstiții care au legătură cu ziua  21 mai, ziua în care sunt cinstiți Sfinții Constantin și Elena.

Nu este indicat să divorțezi sau să pierzi o prietenie în această zi de sărbătoare. Potrivit obiceiului, dacă se face acest lucru, se vor  pierde permanent banii sau sentimentele.

Ce nu este bine să faci de Constantin și Elena

Sărbătoarea sfinților împărați Constantin și Elena vine la pachet cu o mulțime de superstiții, unele dintre ele fiind legate de păsări. Spre exemplu, a strica un cuib de păsări, indiferent cât de zgomotoase sunt acestea, aduce ghinion, deoarece se crede că familia respectivă va fi supărătoare pe tot parcursul anului. A da hrană păsărilor cerului este rău pentru că risipește bogățiile casei. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Potrivit folclorului, păsările de pădure își educă puii să zboare în această zi.

Mulți agricultori aleg să rămână acasă de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena pentru a preveni pagubele produse de păsări la culturile lor. Deoarece se crede că tot ceea ce se însămânțează după această zi se va usca, 21 mai este, în unele regiuni ale națiunii, ultima zi în care se poate semăna porumb, ovăz și mei.

Femeile ar trebui să folosească aghiasma pentru a curăța casa de spiritele rele și murdare. În același timp, țăranii fac un foc mare și se adună în jurul lui pentru a se apăra de puterile rele. Ziua de sărbătoare este semnificativă și pentru ciobani, deoarece aceștia își aleg bacii și decid unde vor fi amplasate stânele lor pentru vară.

Se crede că aducerea a cel puțin trei fire de bujor înmugurit în casă în ziua sărbătorii va aduce armonie în familie. În plus, se obișnuiește ca unul dintre membrii familiei să aducă la biserică pâine, deserturi de casă, trei bujori, flori de lămâie și pâine. Practica de „speriat vrăjitoarele” este încă practicată pentru a împiedica spiritele rele să păteze laptele. La țară, toată lumea se adună în jurul unui vas cu lapte în centrul casei. Cu toții, în grupuri mici și mari, vor lovi cu linguri de lemn în oalele obișnuite de fierbere a laptelui în timp ce strigă pentru a speria orice vrăjitoare care ar putea încerca să le fure laptele, potrivit Realitaea.net.

De ce îi sărbătorim pe Constantin și Elena?

Datorită importanței lor în dezvoltarea creștinismului, Constantin și Elena sunt comemorați în calendarul creștin. Ei au avut un impact major asupra legalizării și răspândirii creștinismului în Imperiul Roman. Unul dintre cei mai renumiți și mai puternici împărați romani a fost Constantin cel Mare. Convertirea sa la creștinism și susținerea credinței creștine au avut o influență semnificativă asupra modului în care s-a dezvoltat religia în timpul domniei sale. Convertirea lui Constantin a conferit creștinismului o legitimitate și o acceptare semnificativă în rândul aristocrației și al populației din Imperiul Roman. Edictul de la Milano, pe care l-a emis în 313 și care garanta libertatea religioasă pentru toți cetățenii Imperiului Roman, inclusiv pentru creștini, a pus capăt persecuțiilor religioase împotriva creștinilor.

Împreună cu fiul său, mama lui Constantin, Elena, este onorată pentru contribuția sa la creștinism. Ea a avut un mare impact asupra lui Constantin, deoarece era o creștină devotată. Elenei i se atribuie meritul de a fi găsit Sfânta Cruce și alte artefacte legate de răstignirea lui Iisus Hristos în timpul unei călătorii în Țara Sfântă. Descoperirile ei au avut o influență semnificativă asupra creștinismului, sporind credința și convingerea în semnificația crucii și a suferinței lui Hristos. Prin aceste descoperiri și prin sprijinul său neclintit pentru creștinism, Elena a contribuit la creșterea și influența creștinismului din acea vreme.