Actual Diverse

Impresionată de Remus Cernea, Raluca Turcan își donează colecția de blănuri de lux

Impresionată de Remus Cernea, Raluca Turcan își donează colecția de blănuri de lux

PNL a depus zilele trecute un proiect de lege pentru interzicerea creșterii animalelor pentru blană. Între semnatari, deputatul Raluca Turcan, care are o colecție de blănuri de lux pe care a anunțat că le va dona.
Deputatul PNL a anunțat că va dona blănurile în acțiuni caritabile, iar pe cele din blană artificială le va păstra.

Gestul vine în contextul apariției unei investigații aparținând Humane Society International (HSI) cu privire la fermele de șinșile din România și la condițiile în care sunt crescute aceste animale.

“Filmările realizate de HSI/Europe dezvăluie imagini cu animale închise în cuști mici și mizere, confecționate din plasă de sârmă și stivuite câte trei sau patru una peste alta, în spații fără ferestre, cu grămezi de excremente acumulate sub fiecare cușcă. Puii de șinșilă pot fi observați chinuindu-se să pășească pe suprafața de sârmă a cuștilor, cu picioarele alunecând printre ochiuri, în timp ce șinșilele adulte sunt filmate mușcând frenetic de zăbrele”, se afirmă în textul publicat de organizația condusă în România de Andreea Roseti.

În paralel, HSI investigația a fost trimisă premierului Nicolae Ciucă, cu o cerere oficială adresată Guvernului în vederea interzicerii la nivel național a fermelor de animale de blană.
Conform sursei citate, Guvernul nu ia nicio decizie în acest sens, dar solicitarea ajunge la Parlamentul României, la grupul PNL, care preia cazul și propune un proiect de lege.

Inițiativa PNL pentru interzicerea creșterii șinșilei

Inițiativa legislativă are un singur articol, e vorba despre modificarea legii din 2004 privind protecția animalelor: “Este interzisă creșterea și eutanasierea în scop comercial a tuturor speciilor de șinșila și a nurcilor”.
În expunerese afirmă că în România ar fi 11 ferme de șinșile și două ferme de nurci.

“România este în acest moment, alături de Grecia, Spania și Finlanda, țara care încă mai permite creșterea animalelor de blană în scop comercial (…) Analizele realizate de entități independente și de organizații non-guvernamentale de profil au arătat că procesul de creștere al animalelor de blană la fermele comerciale din România este unul deficitar.
Astfel, animalele sunt crescute în condiții improprii, fără să se respecte condițiile de viață și de bunăstare a acestora, iar sacrificarea lor se practică neconform cu legislația europeană”.

În aceeași expune de motive se afirmă că în momentul de față “nu mai sunt funcționale” în România nici una dintre asociațiile crescătorilor de animale pentru blană.
Proiectul de lege a fost înregistrat pe 28 septembrie 2022 la Senatul României, iar inițiatori sunt mai mulți parlamentari PNL: Gheorghe Pecingină, Vetuța Stănescu, Raluca Turcan, George Șișcu, Marcel Vela, Cristina Vecerdi.

Solicitat pentru un punct de vedere, inițiatorul Gheorghe Pecingină a declarat că este în discuții cu reprezentanții organizației Humane Society International “încă din primăvară” și că pe baza acestor discuții a promovat inițiativa legislativă în cauză.
Pecingină a confirmat că “nu a apucat încă” să stea de vorbă și cu reprezentanții crescătorilor de animale pentru blană, dar că asta s-ar putea întâmpla pe parcursul procedurilor legislative.

Asociația Română a Blănurilor invocă „informații eronate”

La rândul său, Asociația Română a blănurilor susține că propunerea legislativă care dorește interzicerea fermelor pentru blană “are la bază informații eronate”.
Daniel Mărgărit, președintele acestei asociații, afirmă pentru digi24.ro că funcționarea fermelor de animale pentru blană “este permisă din nou în Danemarca și în Suedia și există un număr mare de ferme și în Polonia, Lituania, Finlanda, Bulgaria, Spania și Grecia”.

Acesta a precizat că Humane Society International “nu reprezintă un organism științific independent și obiectiv. O analiză realizată de ANSVSA și de o entitate independentă cu expertiza necesară ar trebui realizată pentru un raport care să arate situația reală”.
Fermele de nurcă din România sunt certificate prin programul de bunăstare a animalelor Welfur și sunt inspectate o dată pe an de către Baltic Control, organ independent de inspecție, care până în prezent nu a constat vreo abatere de la regulile impuse. (…)
Introducerea unei legi bazate pe argumente false și pe supoziții neadevărate ar trebui să ne pună pe gânduri”, mai afirmă președintele Asociației Române a blănurilor.

În dezbaterea Senatului

Proiectul de lege privind interzicerea creșterii animalelor de blană se află în dezbaterea Senatului. Fermele de animale pentru blană au fost interzise în 19 țări europene, inclusiv în Malta, Irlanda, Estonia, Franța, Italia și în Letonia.
În ultimii ani, mai mulți de creatori de modă-Oscar de la Renta, Valentino, Gucci, Burberry, Versace, Chanel, Prada, dar și alte mărci de renume- au anunțat politici care exclud blănurile.
Humane Society International susține că peste 100 de milioane de animale sunt ucise pentru blană, în fiecare an, în întreaga lume – ceea ce echivalează cu trei animale ucise în fiecare secundă, doar pentru blana lor.

Soția președintelui, în haină de blană

În România, în ultimii ani au existat mai multe fotografii cu vestimentația politicienilor care etalează blănuri.
Astfel, deputatul independent Remus Cernea adresa un apel președintelui Klaus Iohannis și soției sale, Carmen, în care le cerea să nu mai poarte „articole vestimentare realizate din blănuri de animale”.

Remus Cernea

În iarna anului 2016, președintele României a purtat pe cap o caciulă care părea a fi făcută din blana unui animal. La fel, soția președintelui era surprinsă la un eveniment public din Marea Britanie într-o haină de blană.
„A purta blana unui animal chinuit și ucis pentru acest lucru reprezintă, în sine, un lucru condamnabil moral. Industria care produce astfel de articole vestimentare ar trebui descurajată și, într-o bună zi, închisă definitiv”, afirma atunci Remus Cernea.

„Sunt mulți care și-au dat cu părerea”

Deputatul Raluca Turcan, unul dintre inițiatorii legii de interzicere a creșterii animalelor de blană, a fost surpinsă purtând haine de blană. Întrebată despre acest lucru, Turcan a declarat că va renunța la blănuri, pe care le va dona în cadrul unor evenimente caritabile.

“Am inițiat această lege alături de colegii mei, după ce am aflat de la reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale tratamentul la care sunt supuse aceste animale. Din acel moment mi-am asumat că voi renunța la blănurile naturale și le voi dona la evenimente caritabile. Voi păstra hainele de blana artificială”, a afirmat Raluca Turcan.

De asemenea, aceasta a negat informațiile furnizate în urmă cu mai mult timp de designerul Flora Năstase, specialistă în blănuri, care susținea că Raluca Turcan purta la un eveniment monden “o jachetă scurtă de vulpe canadiană, un model de fițe, în care intră blănurile de la 10 animale. Costă în jur de 5.000 de euro”.

Răspunsul Ralucăi Turcan nu a întârziat să apară. “Sunt mulți care și-au dat cu părerea despre haine pe care cică le-aș avea, cu prețuri astronomice. Dacă-mi arătați poza, vă spun dacă e de blană sau nu. Dacă e de blană, sigur o donez. Poate vă vine greu să credeți. Dar să știți că mi-am asumat asta de când am început să documentez proiectul”.

În România, la cel mai vechi magazin de blănuri de lux, o jachetă cu blană de șinșila este vândută cu 37.990 lei, iar în Grecia costă peste 7.000 de euro.