Diverse

Întâlnire de excepție cu participanții Taberei de creație pe care George Stanca o numea „Fabrica de vise”, dar și cu publicul

Întâlnire de excepție cu participanții Taberei de creație pe care George Stanca o numea „Fabrica de vise”, dar și cu publicul

Prima ediție a Taberei Naționale de Pictură 2 Mai-Mangalia sau Fabrica de vise, așa cum frumos a denumit-o George Stanca, a fost vernisată pe 9 septembrie 2016. De atunci, toate lucrurile au mers șnur. Din nefericire, din 2019, fără jurnalistul și scriitorul George Stanca. El a plecat la stele…

Joi, 12 ianuarie 2023, iubitorii artei vor avea bucuria să se întâlnească cu participanții Taberei de Creație George Stanca din septembrie 2022 de la 2 mai, județul Constanța. Evenimentul va avea loc la Galeria Artoteca a Bibliotecii Metropolitane București din Șoseaua Mihai Bravu nr. 4, începând cu ora 17.00. Evenimentul este organizat cu prilejul Zilei Culturii Naționale.

Prima ediție a Taberei Naționale de Pictură 2 Mai-Mangalia a fost prezentată în 2016 de dr. George Stanca, Camelia Luca, Lucian Luca, Ilarie Gheorghe Opriș, Victor Cacoveanu și Cristina Petria. A fost un moment de neuitat, când cei prezenți au adus în prim plan nu doar splendoarea compozițiilor, ci și stilul abordat de fiecare artist, precum și temele alese și armonia culorilor.

“Furnicuțe creatoare. Naturi statice, peisaje. Nu dau nume. Erau toți”

„I-am întâlnit la tabăra din 2 mai. Și, i-am văzut lucrând de zor. Afară, în interior, la soare, la umbră. Ca niște furnicuțe. Furnicuțe creatoare. Naturi statice, peisaje. Nu dau nume. Erau toți. I-am văzut la masă, la un pahar de vorbă după masă.

Se respectă. Își cam știu valoarea fiecare. Dar nu se pune musai nici unul în față. Și, mai ales nu se fac comparații gen „eu sunt mai bun decât…” Se respectă. Asta, de fapt, ține echilibrul, taberei. (…) Nu vreau să polemizez cu nimeni dar aici nu am găsit decât oameni modești, de bun simț.

Nici vorbă de acea zeflemea superioară, îngăduitoare cu cei ce respiră a „profesionistului uapist” plin de sine și de talentu-i nemărginit. Infatuarea suficientă sieși. Nici măcar însemnele exterioare, banbizonismele… de doi lei…” „noi suntem altfel decât voi” arătat cu ostentație de unii care se cred trimișii lui Dumnezeu cu aere demiurgice. „Rembrandșii” de Calea Victoriei…

“Aici e o fabrică. Aici se împlinesc vise, doamnelor și domnilor!”

Aici, poate sunt oameni care s-au refugiat în artă, dicolo de talentul și chemarea native, din vina semenilor, poate a șefilor satrapici, a unor mici dictatori care îi amărăsc… Căci, solidaritatea, terapia de grup sunt importante, uneori salvatoare.

Să nu credeți, după aceste spuse, că avem de a face cu pacienții unui sănătoriu thomasmannesc; cu o adunare de oameni abătuți, posaci și triști. Râsul, gălăgia decentă, bucuria de a crea, condițiile de tabără, peisajul, aerul, cerul, briza mării (pe care mulți au descoperit-o ieri)… dar, repet, bucuria creației sunt caracteristicile grupului.

Sunt oameni veseli. Optimiști: mai toți, majoritatea, la a doua tinerețe. Aici e o fabrică. Aici se implinesc vise, doamnelor și domnilor! Vise demult visate, reprimate, amânate, sugrumate în valurile mereu tulburi ale vieții! Și, în fine realizate. Atinse”, povestea cu ceva timp în urmă regretatul jurnalist și scriitor George Stanca.