Lifestyle

Mitul norilor ce par ușori și pufoși ca vata de zahăr

Mitul norilor ce par ușori și pufoși ca vata de zahăr

Mitul norilor ce par ușori și pufoși ca vata de zahăr a fost spulberat. Aspectul lor pufos ne face să credem că aceștia sunt foarte ușori. Ce greutate au acestia o să ne surprindă. Da, aceștia pot fi cântăriți

Aspectul pufos al norilor este înșelător: par a fi extrem de ușori, însă dimpotrivă, ei pot cântări până la mai multe tone, mai exact aproape cât 200 de elefanți. Cum putem însă afla greutatea lor?

 

Mitul noriilor ce par ușori și pufoși ca vata de zahăr, spulberat

Să prindem un nor și să îl punem pe cântar este imposibil. Pentru a afla greutatea unui nor, experții în vreme trebuie să cunoască două lucruri: cât de mare este norul și câtă apă conține. Cel mai bine poate fi estimat folosind un nor mediu alb de vreme frumoasă, cunoscut sub numele de Cumulus, potrivit meteorologului Matthias Habel de la Meteo & Radar România. Față de norii negri de ploaie sau de furtună, norii Cumulus au un contur exact, iar mărimea lor aproximativă poate fi estimată ușor. Dacă un nor are un kilometru lungime, lățime și înălțime, atunci are circa 1 miliard de metri cubi. Pe metru cub, un nor conține circa 1 gram de apă, astfel încât cântărește aproximativ 1.000 de tone – asta înseamnă aproape 200 de elefanți sau 800 de mașini.

Norii de furtună sunt cu peste o mie de ori mai grei – ajung la peste 10 kilometri înălțime și pot conține milioane de tone de apă, prin urmare cântăresc cât sute de mii de elefanți!

 

Cum apar norii și de ce nu cad din cer?

Când soarele strălucește, o parte din apa de la suprafața pământului se evaporă și capătă formă gazoasă – vaporii de apă. Aerul cald urcă și astfel urcă și vaporii de apă pe cer. La înălțime se răcesc, și se adună sub formă de picături, în jurul unor altor particule minuscule de praf sau fum, creându-se un nor. Un nor este alcătuit, prin urmare, din miliarde de picături de apă. Și pentru că fiecare picătură de apă este extrem de ușoară, norul plutește în atmosferă și nu poate cădea. Abia atunci când mai multe particule de apă se ridică și se adună împreună devin norii grei. Apoi cad din nou pe pământ din cauza gravitației – sub formă de ploaie, grindină sau ninsoare, în funcție de temperatură.