Diverse

Moment istoric și duhovnicesc deosebit în București. Pelerinaj la moaștele Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii

Moment istoric și duhovnicesc deosebit în București. Pelerinaj la moaștele Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii

La biserica voievodală Sfântul Gheorghe Nou din București au fost aduse spre închinăciune moaștele Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii. Cât durează pelerinajul.

Hramul de vară al bisericii Sfinții Martiri Brâncoveni

Potrivit părintelui paroh Pr. Dr. Emil-Nedelea Cărămizaru, pelerinajul la moaștele Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii a început pe data de 14 august și va ține până marți, 16 august 2022, ora 22.00.

Sfinția sa a mărturisit că aducerea acestor odoare este un moment istoric și duhovnicesc în Capitală, care a avut loc cu ocazia hramului de vară al bisericii Sfinții Martiri Brâncoveni.

Credincioșii care vor ajunge la sfântul locaș se vor închina atât Sfântului Antonie de la Iezer cât și Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, dar și icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Nădejdea celor fără de Nădejde.

Cine a fost Sfântul Antonie de la Iezerul Vâlcii

Sfântul Antonie a trăit în perioada voievodului martir Constantin Brâncoveanu și a crescut în dreapta credință. Grație iubirii imense pentru Dumnezeu el a ajuns preot, dar a dorit să lase desfătarea lumească și să îmbrățișeze viața monahală.

S-a retras la Schitul Iezeru, în ținutul Vâlcii, a cărui biserică se spune că a refăcut-o din agoniseala sa. Potrivit istoriei, ieșind din schit să găsească un loc și mai aproape de pustiu, a dat peste o peșteră mică, într-o stâncă, unde a săpat o biserică. Acolo se ruga neîncetat ziua și noaptea.

Sfântul Antonie nu dormea niciodată pe pat, ci stătea rezemat de pietre

Despre Sfântul Antonie se știe că era mic de statură, cu o barbă deasă și scurtă, iute de fire, dar care ierta pe oricine. Pentru a-și înfrâna trupul, el purta brâu din lanțuri de fier, avea o îmbrăcăminte foarte simplă și mânca doar o dată pe zi, în ceasul al nouălea. Și atunci doar gusta pâinea și bea apă.

Niciodată nu dormea pe pat, ci stătea rezemat de pietre. Înzestrat de Dumnezeu cu mare har, Cuviosul a știut că va pleca la Domnul cu 40 de zile înainte. Atunci și-a chemat ucenicul, pe Nicolae, și i-a spus: „Sfârșitul mi s-a apropiat.

După ieșirea sufletului, să te nevoiești să pui trupul meu în gropnița pe care eu am săpat-o aici în piatră”. La scurt timp, s-a îmbolnăvit și după fix șase săptămâni, a plecat la dreapta Domnului.

Sursă foto: facebook