Sănătate

O nouă cauză de stres care afectează una din trei persoane: „Ura față de mișcări”. Care este explicația specialiștilor

O nouă cauză de stres care afectează una din trei persoane: „Ura față de mișcări”. Care este explicația specialiștilor
tvklan.al

A observa pe cineva lângă tine care se frământă este enervant și chiar chinuitor. Aceasta sensibilitate la a-i vedea pe ceilalți agitați, care este răspândită în populația generală, se numește misokinezie. Iar, potrivit unui studiu din anul 2021, senzațiile de stres cauzate de a-i vedea pe ceilalți agitați sunt un fenomen psihologic incredibil de comun, care afectează până la una din trei persoane.

„Ura față de mișcări”

Misokinezia, adică „ura față de mișcări” este un fenomen ciudat puțin studiat de oamenii de știință, dar care a fost observat în cercetarea unei afecțiuni asociate, misofonia (o tulburare în care oamenii devin iritați la auzul anumitor sunete repetitive).

Misokinezia este oarecum similară, dar declanșatorii sunt, în general, mai mult vizuali, decât zgomotoși, spun cercetătorii.

  • „[Misokinezia] este definită ca un răspuns afectiv sau emoțional negativ puternic la vederea mișcărilor mici și repetitive ale altcuiva, cum ar fi să vezi pe cineva care se agită fără minte cu o mână sau un picior”, a explicat o echipă de cercetători, condusă de primul autor și psiholog Jaswal Sumeet, de la Universitatea British Columbia (UBC) din Canada.
  • „Cu toate acestea, în mod surprinzător, cercetarea științifică pe această temă lipsește”.

Pentru o înțelegere mai bună, Jawal și colegii cercetători au efectuat ceea ce au spus că a fost “prima explorare științifică aprofundată” a misokinezei, iar rezultatele indică faptul că sensibilitatea crescută la agitație este ceva cu care trebuie să se confrunte un număr mare de oameni.

Experimentul a fost efectuat pe câteva mii de persoane

Într-o serie de experimente care au implicat peste 4.100 de participanți, cercetătorii au măsurat prevalența misokinezei într-o cohortă de studenți universitari și oameni din populația generală, evaluând impacturile pe care le-a avut asupra lor și explorând de ce s-ar putea manifesta senzațiile.

Cercetătorii au explicat:

  • „Am descoperit că aproximativ o treime au raportat un anumit grad de sensibilitate la misokinezie la comportamentele repetitive și agitate ale altora, așa cum se întâlnesc în viața lor de zi cu zi”.
  • „Aceste rezultate susțin concluzia că sensibilitatea la misokinezie nu este un fenomen limitat la populațiile clinice, ci, mai degrabă, este o provocare socială de bază și până acum sub-recunoscută, împărtășită de mulți în populația generală mai largă”.

Conform analizei, misokinezia merge uneori mână în mână cu sensibilitatea la sunet a misofoniei, dar nu întotdeauna.

Fenomenul pare să varieze semnificativ între indivizi, unii oameni raportând doar o sensibilitate scăzută la stimulii agitați, în timp ce alții se simt foarte afectați.

Oamenii sunt afectați negativ din punct de vedere emoțional

Potrivit psihologului UBC, Todd Handy:

  • „(Oamenii) sunt afectați negativ din punct de vedere emoțional și experimentează reacții precum furie, anxietate sau frustrare, precum și plăcere redusă în situații sociale, muncă și medii de învățare”.
  • „Unii chiar desfășoară mai puține activități sociale din cauza afecțiunii”.

Handy a început să cerceteze misokinezia după ce un partener i-a spus că se frământă și i-a mărturisit că a simțit stres atunci când se frământa (sau oricine altcineva, de altfel).

„În calitate de specialist în neuroștiință vizuală, acest lucru mi-a stârnit cu adevărat interesul de a afla ce se întâmplă în creier”, a spus Handy.

Dar de ce ni se pare atât de enervantă agitația

În cadrul studiului, cercetătorii au efectuat teste pentru a vedea dacă misokinezia oamenilor ar putea avea originea în sensibilități vizuale-atenționale crescute, ceea ce înseamnă incapacitatea de a bloca evenimentele care distrage atenția care apar la periferia lor vizuală.

Rezultatele bazate pe experimentele timpurii au fost neconcludente în acest sens. Cercetătorii nu au găsit nicio dovadă fermă că mecanismele atenționale vizuale reflexive contribuie în mod substanțial la sensibilitatea la misokinezie.

Fiind la începutul explorării cauzei de unde poate izvorî misokinezia la nivel cognitive, cercetătorii au câteva piste ipotetice pe care doresc să le urmărească în viitor.

„Neuronii oglindă” sunt în joc

„O posibilitate pe care vrem să o explorăm este că „neuronii oglindă” sunt în joc. Acești neuroni se activează atunci când ne mișcăm, dar se activează și când îi vedem pe alții în mișcare… De exemplu, când vezi că cineva este rănit, s-ar putea să treci și tu, deoarece durerea lor se oglindește în propriul tău creier”,  a declarat Jaswal.

Prin extensie, este posibil ca persoanele predispuse la misokinezie să empatizeze inconștient cu psihologia agitatorilor. Și nu într-un mod bun.

Oamenii sunt anxioși sau nervoși

Potrivit lui Jaswal, „Un motiv pentru care oamenii se frământă este pentru că sunt anxioși sau nervoși, așa că atunci când persoanele care suferă de misokinezie văd pe cineva care se agită, s-ar putea să se simtă anxioși sau nervoși”.

Din rezultatele de până acum reiese că acest fenomen neobișnuit este mult mai “obișnuit” decât ne-am dat seama.

„Pentru cei care suferiți de misokinezie, nu sunteți singuri. Provocarea voastră este comună și este reală”, a precizat Handy, citat de sciencealert.com

Notă redacție: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic și nici alte tratamente recomandate de specialiști!