- România pierde 458,7 milioane EUR din cererea de plată 3 a PNRR din cauza întârzierilor în implementarea reformelor esențiale.
- Guvernul a reușit să recupereze 350,7 milioane EUR din suma inițial suspendată de Comisia Europeană, dar o parte importantă rămâne neaccesată.
- PNRR este un program al UE destinat să sprijine redresarea economică post-pandemie prin reforme structurale și investiții majore.
- Întârzierile legislative și administrative au dus la suspendarea unor plăți și afectează capacitatea României de a accesa integral fondurile.
- Ministrul Dragoș Pîslaru subliniază necesitatea respectării calendarului reformelor pentru a nu pierde finanțările vitale pentru dezvoltare.
- Romania will lose 458.7 million EUR from the third payment request under the PNRR due to delays in implementing essential reforms.
- The government managed to recover 350.7 million EUR from the initially suspended amount by the European Commission, but a significant part remains inaccessible.
- The PNRR is an EU-funded program aimed at supporting economic recovery post-pandemic through structural reforms and major investments.
- Legislative and administrative delays have led to payment suspensions, affecting Romania's ability to fully access allocated funds.
- Minister Dragoș Pîslaru emphasizes the importance of adhering to the reform schedule to avoid losing vital funding for economic and social development.
România întâmpină dificultăți în procesul de absorbție a fondurilor europene destinate redresării economice post-pandemie, fiind anunțată o pierdere semnificativă în cadrul celei de-a treia cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a comunicat vineri faptul că România va pierde 458,7 milioane de euro, sumă care nu va fi decontată de Comisia Europeană, din cauza întârzierilor în implementarea unor reforme esențiale.
În același timp, Guvernul a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din suma inițial suspendată de Comisia Europeană în cadrul aceleiași cereri de plată. Aceasta înseamnă că, deși o parte din fondurile alocate au fost deblocate, o altă parte importantă rămâne definitiv neaccesată. Astfel, suma totală obținută de România prin intermediul PNRR ajunge la aproximativ 11 miliarde de euro, însă cu un cost semnificativ generat de întârzierile administrative și legislative.
Ce reprezintă PNRR? Planul Național de Redresare și Reziliență este un program finanțat de Uniunea Europeană, menit să sprijine statele membre să-și revigoreze economiile după criza generată de pandemia de COVID-19. Acesta include reforme structurale și investiții majore în domenii precum digitalizarea, tranziția verde, sănătatea și infrastructura, condiționate de respectarea unor termene și obiective asumate în acord cu Comisia Europeană.
În cazul României, întârzierile în implementarea reformelor au atras suspendarea unor plăți din partea Comisiei, afectând astfel capacitatea țării de a accesa integral sumele alocate. Ministrul Dragoș Pîslaru a subliniat că această situație reflectă importanța respectării calendarului stabilit și a reformelor asumate pentru a nu pierde finanțările europene vitale pentru dezvoltarea economică și socială.
”România a pierdut 458,7 milioane EUR din cererea de plată 3 ca urmare a ratării sau întârzierii unor reforme privind pensiile magistraților, companiile de stat din energie și transport și funcțiile de conducere de la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.” afirmă acesta pe facebook.
Redăm aici postarea ministrului Dragoș Pâslaru
„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR:
- am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați;
- pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.
Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR.
Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. 
Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. 
Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene.
A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați.
- Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon.
- Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro dintr-un total suspendat de 330 milioane, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni.
- Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro.
- Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro.
Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente.
Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism.
Aceste evoluții vin într-un context în care România trebuie să accelereze ritmul reformelor pentru a beneficia pe deplin de oportunitățile oferite de PNRR, care reprezintă o sursă esențială de finanțare pentru modernizarea țării și pentru redresarea după impactul economic al pandemiei.
