Economic

Primele cifre ale guvernării PNL. Investiții masive pentru salvarea locurilor de muncă

Primele cifre ale guvernării PNL. Investiții masive pentru salvarea locurilor de muncă

Pandemia de coronavirus a pus țara față-în-față cu cea mai grea perioadă din ultimii 30 de ani. Printre cauzele accentuării acestei situații economice precare, se numără și incompetența guvernărilor anterioare care nu s-au axat pe investițiile în viitor.

Lipsa unei guvernări capabile să găsească cele mai bune soluții pentru economia țării, a făcut ca reacția guvernului în fața oricărui tip de criză să fie practic inexistentă. În acest context, activitatea Guvernului s-a concentrat pe identificarea rapidă de soluții. Programul„Reclădim România” este răspunsul Guvernului PNL la problemele provocate de pandemie: astfel, a venit cu cel mai mare cel mai mare pachet de măsuri pentru susținerea economiei naționale din ultimii 30 de ani, care va depăși 7% din PIB până la finalul anului 2020.

Acest program presupune tranziția de la o societate bazată pe încurajarea consumului, spre una bazată pe încurajarea investițiilor și dezvoltarea sistemului de competitivitate între companiile românești. Se încearcă o stopare a recesiunii pentru anul 2020, ca ulterior, începând cu anul 2021, să se treacă treptat la o creștere economică.

Șeful Cancelariei Premierului Ludovic Orban garantează efectele pozitive pe care le va avea Planul de Relansare Economică al Guvernului PNL:

„Acest Plan a fost și este practic răspunsul imediat dat de Guvernul Orban pentru limitarea efectelor negative generate de situația economică de criză provocată de pandemia Covid-19. Iar în momentul de față, toate măsurile economice de sprijin din Planul de Relansare Economică al Guvernului PNL sunt în vigoare și produc efecte benefice pentru angajații și angajatorii afectați de criză, fie că vorbim de plata șomajului tehnic, programul flexibil de muncă sau de credite cu garanții de stat pentru companii, ajutoare de stat și granturi europene pentru capital de lucru pentru industriile afectate de pandemie”, a declarat Ionel Dancă, șeful Cancelariei Premierului Ludovic Orban.

Investițiile. Măsura care ne va scăpa de problemele economice?

Planul de Investiții și Relansare Economică al guvernării PNL se bazează într-o primă fază pe fondul de garantare în ceea ce privește asigurarea lichidității companiilor, regăsind astfel în primele 10 luni, o sumă de 68 miliarde lei adăugați suplimentar, iar aproximativ jumătate din sumă( 2.9 % din PIB) meniți să asigure fondul de garantare.

Aproximativ 3.4 % din PIB au mers direct către companii și angajați pentru a limita efectele crizei. Șomajul tehnic a reprezentat o investiție de 7.2 miliarde lei în salvarea locurilor de muncă de care au beneficiat un număr de 1.4 milioane de angajați în timpul stării de urgență.

Experimentul IMM Invest va continua într-o formă majorată

Un alt program de sprijin este IMM INVEST, cel mai amplu program de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii din ultimele trei decenii, prin care Guvernul PNL a asigurat până acum acces la finanțare rapidă și ieftină (credite cu dobândă zero cu garanția statului) pentru 21.204 IMM-uri la credite în valoare totală de 14,9 miliarde lei (la 26.10.2020). Asistăm la majorarea plafonului IMM Invest de la 15 la 20 miliarde lei.

Ministrul Finanțelor susține că această metodă de amânare a facturilor a fost folosită pe tot parcursul guvernării PSD, pentru a masca situația gravă a economiei:

„Trebuie să ne intorcem în 2019 și să vedem ce s-a întâmplat cu economia României, să ne aducem aminte cum arată în acel moment economia. Pentru 2020 ne așteptau 20 de miliarde de lei, bani împrumutați în trect și care trebuiau plătiți. Facturi neplătite de 30 de miliarde de lei. La începutul anului 2019, România a fost avertizată de Comisia Europeană că ascunde sau că micșorează artificial deficitul prin neplata facturilor, prin amânarea plății unor facturi în viitor. Guvernul PNL a trebuit să corecteze, să plătească acele facturi restante. Am construit bugetul pe 2020 cu obiectivul clar de a arată o consolidare fiscală și o mai mare importantă a investițiilor”, a declarat Florin Cîțu.