Astăzi s-au făcut primii pași pentru a primi fondurile pentru PNRR. În şedinţa de miercuri,10 noiembrie, Executivul a aprobat primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.
Conform unui comunicat al guvernului, este vorba despre două memorandumuri prin care a fost mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România.
„Prin parafarea acestor împrumuturi, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, prin semnarea Acordului privind contribuţia financiară nerambursabilă, România va beneficia de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro, iar prin semnarea Acordului de împrumut dintre Comisia Europeană şi România, de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene”, se prezintă în comunicat.
Până la sfârşitul anului, România va beneficia de o prefinanţare de 3,793 miliarde euro
În comunicat se arată că, până la sfârşitul anului, România va beneficia de o prefinanţare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, în ambele tranşe, prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
„Banii se vor acorda în tranşe, în funcţie de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane şi ţinte. În total, sunt 507 jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026”, se stipulează în documentul citat.
Astfel, se subliniază că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene. Cei şase piloni sunt: tranziţia verde, transformarea digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.
