Marți, 5 mai 2026, ziua în care Parlamentul României a fost scena unui moment politic tensionat, moneda europeană și lira sterlină au atins praguri istorice în raport cu leul românesc, conform cursului oficial afișat de Banca Națională a României (BNR).
Praguri istorice atinse de euro și lira sterlină în raport cu leul românesc
Primele efecte ale moțiunii de cenzură s-au făcut simțite imediat. Euro a sărit pentru prima dată pragul de 5,2 lei, în timp ce lira sterlină a depășit cu ușurință bariera de 6 lei.
Aceste evoluții valutare vin într-un context politic agitat, în care PSD și AUR au inițiat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Nicolae-Ionel Bolojan. Moțiunea, votată marți în Parlament, a generat incertitudini pe piețele financiare, iar reacția imediată a fost reflectată în deprecierea monedei naționale.
Fluctuațiile cursului de schimb sunt adesea influențate de climatul politic intern, iar în acest caz, tensiunile generate de o posibilă schimbare a guvernului au pus presiune pe leu. Prăbușirea încrederii investitorilor și a piețelor valutare în stabilitatea politică a țării este un factor ce amplifică astfel de mișcări.
Banca Națională a României a afișat oficial un curs de peste 5,2 lei pentru un euro, o cotă ce indică o depreciere semnificativă față de perioadele anterioare. De asemenea, lira sterlină, o monedă cu impact important în tranzacțiile comerciale, a trecut pragul de 6 lei, o valoare care nu a mai fost atinsă de ceva vreme.
Semnale pentru mediul economic
Aceste evoluții valutare sunt un semnal clar pentru mediul economic și pentru cetățenii României, deoarece un leu mai slab în raport cu monedele puternice poate influența prețurile produselor importate, costurile călătoriilor în străinătate sau chiar dobânzile la credite. De asemenea, ele reflectă nivelul de încredere în stabilitatea politică și economică a țării.
În ziua moțiunii de cenzură, când decizia privind viitorul guvernului era în mâinile parlamentarilor, fluctuațiile valutare au fost un indicator al incertitudinii și al tensiunii din societatea românească. Să nu uităm că astfel de momente politice majore pot avea repercusiuni pe termen lung asupra economiei naționale.
În concluzie, marți, 5 mai 2026, cursul oficial al BNR a reflectat un euro care a sărit pragul de 5,2 lei și o liră sterlină ce a trecut de 6 lei, într-un context marcat de o moțiune de cenzură care viza demiterea Guvernului Bolojan. Evoluțiile acestea sunt importante pentru toți cei interesați de stabilitatea financiară și politică a României.
Reacții la cald
Creșterea euro la un nou maxim a generat reacții ferme din partea autorităților. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, leagă deprecierea leului de instabilitatea politică și de modul în care investitorii evaluează riscurile din România. El atrage atenția că piețele sunt extrem de sensibile la credibilitatea politicilor fiscal‑bugetare și la capacitatea statului de a avansa proiectele finanțate prin PNRR.
Potrivit ministrului, o eventuală calmare a cursului depinde direct de clarificarea situației politice. „Când există predictibilitate, presiunile asupra cursului și dobânzilor se reduc”, a punctat acesta, sugerând că tensiunile interne sunt principalul factor care alimentează volatilitatea.
În paralel, Daniel Dăianu temperează discursul alarmist apărut în spațiul public. El respinge scenariile care anticipează o depreciere accelerată a leului și insistă asupra rolului activ al Băncii Naționale în menținerea stabilității. Dăianu critică ideea lăsării cursului să fluctueze complet liber într-o perioadă marcată de turbulențe, subliniind că intervențiile BNR sunt firești și necesare.
Acesta a amintit că banca centrală a acționat și în trecut pentru a evita dezechilibre majore și a respins categoric estimările care împing cursul spre 6 lei pentru un euro. În opinia sa, mecanismele instituționale funcționează, iar România nu se află într-un scenariu fără ieșire. El a subliniat că, indiferent de deznodământul moțiunii de cenzură, țara va avea un guvern care va continua procesul de corecție fiscal‑bugetară.
Dăianu admite că presiunile pe curs vor continua atât timp cât scena politică rămâne tensionată, dar exclude o evoluție necontrolată: „Cursul nu o va lua razna”, a transmis acesta.
