Pusă sub acuzare de DNA în dosarul Măștilor anti covid, șefa achizițiilor publice a fost demisă de premierul Nicolae Ciucă

Cornelia Nagy a fost eliberată din funcția de președintă a Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate, printr-o decizie a premierului Nicolae Ciucă. Potrivit DNA, Cornelia Nagy este urmărită penal de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de achiziția nelegală a 1,7 milioane de măşti de protecţie la începutul pandemiei de COVID-19.

Pusă sub acuzare de DNA în dosarul Măștilor, șefa achizițiilor publice a fost demisă de premierul Nicolae Ciucă

Cornelia Nagy, preşedintele Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC), este urmărită penal de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de achiziţia nelegală a 1,7 milioane de măşti de protecţie la începutul pandemiei de COVID-19. În acelaşi dosar, a fost pusă sub acuzare Iona Mădălina Hohan (fostă Deaconeasa), consilier achiziţii publice în cadrul ONAC.

„O să mă întorc la ministerul de Finanțe, acolo unde este job-ul meu de bază”, a declarat pentru Europa Liberă, Cornelia Nagy.

Potrivit unui comunicat al DNA, în prezenta cauză penală se desfăşoară cercetări cu privire la modalitatea presupus nelegală în care, în cursul anului 2020, la începutul pandemiei de COVID-19, a fost încheiat un contract cadru de achiziţii publice de măşti de protecţie, în valoare de peste 50 de milioane lei.

În acest context, Cornelia Nagy, în calitate de preşedinte al ONAC, şi Iona Mădălina Hohan (fostă Deaconeasa), în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin încălcarea legislaţiei, ar fi semnat în cursul lunii martie 2020 un acord cadru între instituţia pe care o reprezentau şi firma SC Romwine&Coffe SRL, prin care era vizată achiziţia a 1.750.000 măşti de protecţie. Este vorba de firma bucătăresei din Giurgiu, o interfață a Sanimed.

În demersurile lor, cele două reprezentante ale ONAC ar fi fost determinate de cei doi oameni de afaceri care controlau firma şi de administratorul acesteia, care, împreună, s-ar fi înţeles să interpună firma în procedura de atribuire a contractului finanţat din bani publici, deşi cunoşteau că respectiva firmă nu are capacitatea tehnică şi financiară să onoreze acordul cadru.

Cum respectiva firmă nu avea capacitatea să respecte clauzele contractuale, mai precis livrarea la timp a măştilor, ar fi fost falsificate mai multe documente care i-ar fi permis acesteia să evite plata către statul român a unor penalităţi în valoare de 12.786.706 lei.

Pentru a se asigura de obţinerea şi derularea în bune condiţii a contractelor de achiziţii publice cu materiale sanitare, unul dintre suspecţi ar fi achitat unei alte persoane, suspect în cauză, sub forma unui contract de reprezentare consultanţă şi prestări servicii – intermediere, suma de 568.820 lei.