Partidele politice par că n-au privit cu ochi buni decizia de joi a Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea legii prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor. USR şi PSD au anunţat că vor redepune proiectul de lege, iar Ludovic Orban, a anunţat că partidul său, Forţa Dreptei va depune un nou proiect de lege privind desfiinţarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.
Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă a anunţat că va redepune proiectul de lege pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, după ce Curtea Constituţională a stabilit că forma actuală încalcă legea fundamentală.
„Decizia CCR reprezintă o palmă pe obrazul românilor care, după o viaţă întreagă de muncă cinstită şi de contribuit la sistemul de pensii, de abia îşi duc traiul de azi pe mâine. Instanţa supremă consfinţeşte ceea ce românii simt în fiecare zi: clasa de şmecheri e mai egală decât noi, restul. Vom continua lupta împotriva pensiilor speciale cu toate mijloacele de care dispunem”, a declarat Cătălin Drulă.
La rândul lor, social-democraţii s-au declarat şi ei împotriva pensiilor speciale pentru parlamentari, precizând că, după motivarea deciziei Curţii Constituţionale, vor repeta procedura „ori de câte ori va decide CCR că este nevoie”.
„Poziţia PSD este foarte clară: fără pensii speciale pentru parlamentari! Am luat decizia de a desfiinţa pensiile speciale ale parlamentarilor demult şi nu ne-am schimbat opţiunea! De aceea, aşteptăm motivarea CCR şi vom repeta procedura ori de câte ori va decide CCR că este nevoie, dar, în final, vom ajunge la rezultatul dorit!”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a PSD.
Partidului Forţa Dreptei, format din parlamentarii liberali care au dorit să-l urmeze pe Ludovic Orban, a anunţat că va depune, săptămâna viitoare, un nou proiect de lege.
„Nu ne lăsăm. Depunem săptămâna viitoare un nou proiect de lege de desfiinţare a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Să vedem ce vor face partidele din coaliţia de guvernare, care deţin majoritatea şi care controlează Curtea Constituţională. Vom fi atenţi să nu mai poată apărea pretexte procedurale pentru declararea ca neconstituţională a legii”, a scris Ludovic Orban pe Facebook.
UDMR, prin vocea deputatului Szabo Odon spune că în anvelopa de pensii speciale din România, pensiile parlamentarilor reprezintă 0.2%.
„Le-am spus celor de la USR că sunt populişti pentru că nu se vor mai atinge niciodată de pensiile speciale ale securiştilor, ale torţionarilor, ale magistraţilor, ale poliţiştilor. Le-am spus că sunt populişti pentru că se leagă de Parlament şi de parlamentari, pentru că are cea mai mică cotă de încredere şi aşa niciodată nu o să îşi câştige această cotă de încredere”, a spus Szabo Odon.
Liberalii aşteptă motivarea CCR. Deciziile CCR trebuie respectate, dar indiferent de această motivare decizia CCR produce efecte doar pentru cei care s-au pensionat până la abrogare.
„Am votat în 2021 februarie şi am susţinut mereu desfiinţarea pensiilor speciale. Evident că susţinem revenirea pensiilor speciale la principiul contributivităţii. Ce vom face in ce sens, atata timp cat CCR declară o lege neconstituţională, ea trebuie pusă în termeni constituţionali”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe.
Guvernul Victor Ciobea, inventatorul pensiilor speciale pentru parlamentari
Naşul acestei legi este practic Guvernul Victor Ciorbea. Legea a fost adoptată în Parlament în anul 1997 şi a fost susţinută inclusiv de PDSR, actualul PSD de zi. Atunci, Adrian Năstase a spus că „punctul nostru de vedere faţă de această lege, sau o lege de completare, de modificare a Legii de organizare judecătorească era necesară”.
Aşa că în 2004 apare şi legea privind pensiile speciale şi pentru magistraţi. Legea 303/2004 a fost inițiată de guvernul Adrian Năstase și a fost votată în Parlament inclusiv de PNL. Legea prevedea aceeași pensie specială din 1997, adică de 80% din venit, doar că, spre deosebire de legea din 1997, legea menționa 80% din venitul brut, nu net, care a fost realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
În 2010, şase ani mai târziu, Guvernul Emil Boc a reușit să elimine o parte din pensiile speciale și să treacă cu legea de Curtea Constituțională. Curtea a declarat neconstituționale doar mici părți din lege, adică cele care prevedeau eliminarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și ale magistraților, ca mai apoi, în 2012, să decidă că partea din lege care elimina pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi este neconstituțională. Legea a fost modificată astfel încât să fie constituțională, ca mai apoi să fie abrogată în 2015 în timpul guvernării PSD, momentul în care pensiile speciale au renăscut.
În 2015, Guvernul Victor Ponta a inițiat o nouă lege care reglementa statutul pensiilor speciale. De data aceasta, noii beneficiari urmau să fie militarii. Legea inițiată de Gabriel Oprea urma să le ofere militarilor o pensie specială care urma să fie de 65% din nivelul soldelor și al sporurilor obținute în ultimele cinci luni de activitate.
Ultimul pas în transformarea pensiilor speciale așa cum le știm astăzi a fost făcut în 2017 de Guvernul Mihai Tudose. Atunci, prin Ordonanță de Urgență, Tudose a reglementat faptul ca toate pensiile speciale, nu doar cele ale militarilor ca până atunci, să fie indexate anual, în funcție de inflație.
În prezent, parlamentarii au rămas fără pensii speciale după un proiect de lege inițiat de PSD care a fost adoptat în Parlament în 17 februarie cu voturi de la toate formațiunile politice, mai puțin UDMR, care au fost în prezenţi, dar nu au votat.
