Trist, dar adevărat. O spun statisticile și economiștii. Deficitul bugetar al țării noastre este mare, economia încetinește, iar țara noastră se împrumută la dobânzi record. Și nu este de azi, doar că abia acum anunțul trist este direct, concret, vizibil și vocal.
România trăiește pe datorie. Ce face Statul cu banii pe care-i împrumută
Anul 2022 este unul critic pentru România, din toate punctele de vedere. Țara înregistrează un deficit uriaș și se împrumută la dobânzi record pentru a acoperi cheltuielile. Nici românii, oamenii de rând, nu o duc mai bine. Ratele la credite au crescut, iar prețurile au explodat.
România este ca o familie care trăiește lună de lună pe datorie, scrie evz.
„Costul de finanțare a României a crescut, este un semnal despre maniera în care piețele se uită la situația fiscală din țara noastră. Banii nu sunt doar mai rari, ci și mai scumpi, e un mix de factori. Datoria publică s-a acumulat. Deficitul generează datoria publică, iar deficitul este mare. La 4 lei încasați, statul mai cheltuie un leu pe deficit și îi mai trebuie un leu pentru a plăti și împrumuturile din spate. Ca o paralelă, într-o familie în care salariul este de 4.000 de lei, cheltuielile ar fi 5.000 și ar mai avea nevoie de 1.000 pentru rate. Adică la 4.000 de lei i-ar trebui 6.000, ceea ce e nesustenabil“, a declarat economistul Cristian Popa membru în consiliul de administrație al BNR, la Digi 24.
Cele mai mari probleme vin din sectorul bugetar, potrivit sursei citate. Aproape toți banii pe care îi încasează statul merg către salarii și pensii.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis, anterior, mesajul că bugetul țării nu e într-o situație ușoară, că avem o problemă fiscală majoră. Și economistul Popa, al BNR, confirmă.
”Suntem la 7%. Problema e în sectorul bugetar, acolo trebuie apăsat pe buton, trebuie lucrat la situația deficitului public. Problemele sunt structurale. 80- 90% din ce încasează statul se duce pe salarii și pensii, deficitul e nesustenabil. Dacă statul ar fi o gospodărie nu ar putea trăi la infinit pe datorie. Țările din regiune ori au surplus bugetar, ori au deficit bugetar, dar mai mic, nu au deficite de 7% din PIB. Noi nu ne poziționăm bine în context regional. Și asta contează dacă piețele decid să finanțeze sau nu o țară, percep un risc, percep că sunt probleme structurale“, a spus specialistul în economie.
