Diverse

Traficul de persoane din România e în atenția Departamentului de Stat al SUA. Ce riscăm si ce trebuie să facă autoritățile române

Traficul de persoane din România e în atenția Departamentului de Stat al SUA. Ce riscăm si ce trebuie să facă autoritățile române

Pentru al treilea an consecutiv, România a fost inclusă în Pilonul 2 pe lista de supraveghere, ulterior unui raport al Departamentului de Stat al SUA din 2021, care tratează aceasta problemă, România fiind, astfel, în continuare o țară “sursă” a traficului de persoane.

Traficul de persoane din România este în atenția Departamentului de Stat al SUA. Ce riscăm si ce trebuie să facă autoritățile române

Departamentul de Stat al SUA va publica un nou raport în vara acestui an.

Este deosebit de important ca țara noastră să avanseze în lupta anti-trafic.  România a luat mai multe măsuri, în colaborare cu partenerii internaționali, pentru a combate traficul de persoane, însă numai raportul SUA va scoate în evidență cât de bine a acționat în această direcție.

Trebuie precizat că o retrogradare în Pilonul 3 a României în ceea ce privește traficul de persoane, ar putea avea drept consecințe următoarele:

  • Crearea unei imagini negative a țării noastre,
  • Afectarea relației de cooperare bilaterală cu SUA,
  • Instituirea unor restricții impuse de SUA, care vor avea impact inclusiv pe zona de apărare și în ceea ce privește accederea României în Programul Visa Waiver.

La ce state face referire Raportul Departamentului de Stat al SUA

În cadrul Raportului Departamentului de Stat al SUA, statele sunt clasificate în 3 mari categorii, respectiv:

  • state ale căror guverne îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului, care se încadrează în Pilonul 1
  • state ale căror guverne nu îndeplinesc în totalitate standardele minime, dar fac eforturi semnificative în acest sens, care se încadrează în Pilonul 2.

Pilonul 2 cuprinde și o listă de supraveghere (Watch List), unde intră statele în care se constată o creștere semnificativă a numărului de victime și care nu au demonstrat intensificarea eforturilor anti-trafic. Țările care se plasează 2 ani la rând în această categorie trec automat în Pilonul 3

  • state ale căror guverne nu îndeplinesc standardele minime și nu fac eforturi semnificative în acest sens, care se încadrează în Pilonul 3

Măsurile aplicate de România în scopul combaterii traficului de persoane

Ținând cont de recomandările SUA și ale organismelor internaționale cu competențe în domeniu, țara noastră a implementat o serie de strategii și anume:

  • La nivelul Guvernului a fost înființat un comitet ce monitorizează implementarea Strategiei Naționale împotriva traficului de persoane,
  • a crescut numărul de persoane cercetate și arestate,
  • tot mai multe acțiuni operative au fost demarate de Poliția Română, prin intermediul departamentelor de specialitate,
  • au fost dezvoltate relații de cooperare cu alte state și organizații, progresele fiind recunoscute de partenerii externi,
  • au fost desfășurate peste 2000 de activități de informare și acțiuni preventive în urma cărora s-a înregistrat un număr de aproximativ 120.000 de beneficiari direcţi,
  • în anul 2021 au fost implementate peste 150 de proiecte educaționale și 25 de campanii naţionale şi locale de prevenire a traficului de persoane de către Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane.

„Carențele” României, în ceea ce privește combaterea  traficului de persoane, se referă la:

– lipsa de strategii a autorităților pentru pregătirea de specialitate a personalului în vederea combaterii acestei probleme și pentru protejarea efectivă a victimelor

– serviciile de asistență acordată de instituții victimelor înca nu au ajuns la nivelul de calitate necesar, etc.

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale este cea mai frecventă formă de exploatare

Conform datelor din  Raportul Departamentului de Stat al SUA/ 2021,  România a fost și rămâne în continuare o țară sursă a traficului de persoane.

Țările de destinație și exploatare a românilor sunt majoritatea statelor vest-europene (ex. Marea Britanie, Germania, Spania, Italia), unde există cerere pentru servicii sexuale, pentru forță de muncă ieftină sau sunt tolerate faptele de cerșetorie.

Dintre toate, traficul de persoane în scopul exploatării sexuale este cea mai frecventă formă de exploatare.

În categoria victimelor, majoritare sunt:

  • persoanele minore sau persoanele provenite din zone defavorizate ale țării
  • persoanele de sex feminin, care au un nivel scăzut de educație, dar și probleme în familie.

Calea principală care facilitează comiterea infracțiunilor de trafic de persoane și pornografie infantilă  e reprezentată de mediul on-line.

Una din prioritățile Statelor Unite este lupta mondială împotriva traficului de persoane, iar o atenție deosebită este direcționată și asupra României din acest punct de vedere.

Astfel, în fiecare an, Departamentul de Stat al SUA publică raportul privind traficul de persoane (TIP Report), în cadrul căruia sunt evaluate toate eforturile anti-trafic întreprinse de statele lumii în conformitate cu anumite standarde minime.

Întrucât România a fost nominalizată timp de 3 ani consecutivi în Pilonul 2 pe lista de supraveghere, în special datorită constatărilor privind creșterea semnificativă a numărului victimelor care ar trebui însoțită de măsuri adecvate de combatere, această problemă este demnă de luat în serios.

Rămâne însă de văzut dacă eforturile depuse de România în ultimul an, în direcția combaterii traficului de persoane, au fost sau nu eficiente.