Vineri, 16 septembrie, Curtea de Apel București a pronunțat încă o decizie în procesul în care asociația Rise Project, ce deține site-ul de investigații jurnalistice cu același nume, a fost chemată în judecată de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, pe vremea când medicul ocupa și funcția de manager al instuției.
Asociația Rise Project, căreia îi aparține site-ul de investigații jurnalistice cu același nume, a fost chemată în judecată, pentru calomnie, de către Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, respectiv de Adrian Streinu-Cercel, actual senator PSD și fost manager al Institutului, alături de alte cinci persoane implicate în conducerea Institutului sau în funcționarea Fundației „Matei Balș”, înființate de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.
Procesul pe fond, derulat la Tribunalul București, a fost pierdut de Rise Project.
În anul 2021, instanța Tribunalului Municipiului București i-a dat câștig de cauză lui Adrian Streinu Cercel și Insititului Național de Boli Infecțioase “Matei Balș” în procesul cu RISE PROJECT, care a publicat articolele „Institutul de boli inventate” şi „Spitalul meu de stat”.
Materialele publicistice au defăimat instituția, consideră victimele anchetelor jurnalistice. De fapt, erau niște scurgeri de informații din sistemul IT al spitalului, cu date interzise de a fi făcute publice.
Instanța de judecată a cerut ștergerea articolelor de pe site. Și a mai stabilit, de asemenea, că RISE PROJECT trebuie să plătească și suma de 10.000 de lei Institutului Național de Boli Infecțioase “Matei Balș” și lui Adrian Streinu Cercel.
Decizia nu a fost definitivă, motiv pentru care a avut loc și apelul. Ambele procese au fost câștigate de prof. đr. Adrian Streinu Cercel, ultimul azi.
Asociația Rise Project a fost acuzată că a încercat să inducă opiniei publice ideea că Departamentul de Statistică de la „Matei Balș” adăuga diagnostice fictive la diagnosticele reale ale pacienților internați cu diverse afecțiuni, având drept consecință creșterea artificială a notei de plată pentru tratarea acelor afecțiuni și fraudarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru bolile cu impact major asupra populației, incluse in programele naționale de sănătate. Fiecare dintre cei 6 reclamanți au solicitat daune morale de câte 250.000 de lei.
În motivarea sa, instanța Tribunalului București a apreciat că pârâta nu a acționat cu bună-credință, în condițiile în care nu s-a dovedit că afirmațiile prezentate în cadrul articolului erau corespunzătoare realității.
„Pârâta, în calitatea sa de profesionist, avea obligația de a efectua minime diligențe pentru a se asigura că o știre de o asemenea gravitate, transmisă prin intermediul internetului, deci cu mare impact asupra publicului, știre prin care se aduc acuzații reclamanților, în sensul că ar frauda asigurările de sănătate și ar practica diagnostice fictive, corespunde adevărului. Or, pârâtul nu a făcut dovada acestui aspect”, s-a arătat în motivarea scrisă a instanței.
Un material defăimător poate fi citit – click aici.
Foto: arhiva
Recalcularea pensiilor, o schimbare majoră pentru seniorii din România, se pregătește să intre în vigoare…
Guvernul a decis să ia măsuri pentru a contracara practica cunoscută sub numele de "shrinkflation".…
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat că România suferă o pierdere estimată…
Premierul României, Marcel Ciolacu, a exprimat necesitatea unei reforme în sistemul de impozitare a salariilor.…
BNR a anunțat că inflația va crește la 4,9%, față de 4,7% în prezent, conform…
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o atenționare Cod galben…
This website uses cookies.