România traversează una dintre cele mai tensionate perioade politice din ultimii ani, iar efectele economice încep deja să se vadă. Consultantul financiar Adrian Negrescu avertizează că instabilitatea de la București poate împinge țara într-o recesiune dură, cu impact direct asupra populației și mediului de afaceri.
Leul se depreciază accelerat, dobânzile cresc, iar ratingul României este în pericol
Cursul euro a atins niveluri record, între 5,3 și 5,5 lei, punând presiune pe prețuri și pe puterea de cumpărare. În același timp, costurile de finanțare ale statului au urcat la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. „Corecțiile dictate de piețe sunt nemiloase și vor fi extrem de costisitoare pentru toți românii”, avertizează Negrescu.
Agențiile internaționale de rating monitorizează în timp real situația politică și fiscală. Ministerul Finanțelor a primit deja semnale că orice ezitare poate duce la retrogradarea României în categoria „junk”, ceea ce ar scumpi dramatic împrumuturile pentru stat, companii și populație. Consultantul subliniază că doar coerența politică și predictibilitatea pot calma investitorii, iar premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul Alexandru Nazare trebuie să respecte fără întârziere angajamentele financiare.
Trei obiective strategice pentru 2026: PNRR, fondurile SAFE și aderarea la OCDE
Negrescu consideră anul 2026 un moment decisiv pentru România, cu trei proiecte majore aflate în joc:
- Implementarea PNRR, care poate aduce circa 10 miliarde de euro până în august. România a atras până acum doar o mică parte, iar eșecul reformelor ar transforma programul într-un „Plan Național de Reforme Ratate”.
- Accesarea fondurilor SAFE, în valoare de 16 miliarde de euro, destinate armatei, securității naționale și infrastructurii Moldovei. Finanțarea are o dobândă avantajoasă de 3% și o perioadă de grație de 10 ani.
- Aderarea la OCDE, esențială pentru credibilitatea României în fața investitorilor externi.
Fără un guvern stabil, toate aceste obiective sunt în pericol, iar piețele „nu țin cont de luptele politice interne, ci de date concrete”, avertizează expertul.
Există totuși și semnale pozitive: deficitul bugetar s-a redus la 21 miliarde lei în primul trimestru, față de 43,6 miliarde anul trecut, datorită digitalizării ANAF și reducerii evaziunii. Cheltuielile publice au scăzut cu 2,8%, iar investițiile străine directe au crescut cu 45% în 2025, ajungând la 8,1 miliarde de euro.
În final, Negrescu subliniază că România are șansa de a evita o criză profundă doar dacă liderii politici acționează responsabil: „Sper ca președintele Nicușor Dan să nu accepte nicio formulă guvernamentală care să nu includă aceste proiecte majore drept priorități. Fără un program de guvernare cu un timeline concret, planul de țară rămâne doar pe hârtie.”
