Din totalul celor 12 candidați, favoriți în primul tur al alegerilor prezidențiale sunt Emmanuel Macron (26% din intențiile de vot) și Marine Le Pen (22% din intențiile de vot). Primii doi candidaţi care obţin cele mai multe voturi se vor confrunta în al doilea tur de scrutin, de pe data de 24 aprilie.
Niciunul dintre cei 12 candidați nu va obține o majoritate absolută!
Până la această oră, în Franța s-au prezentat la vot aproximativ 25.48% dintre cetățenii cu drept de vot, un procent mai mic față de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2017 (28.5%). Conform sondajelor de opinie, Emmanuel Macron este principalul favorit, cu 26% din intențiile de vot, iar principala contracandidată, Marine Le Pen, are încrederea a 22% dintre votanți. Pe locul trei se clasează candidatul stângii populiste, Jean-Luc Melenchon, cu un procentaj de 16%, însă acesta ar putea juca un rol decisiv în cel de al doilea tur de scrutin, prin susținerea unuia dintre candidații finali.
Lupta va fi extrem de strânsă, cu toate că istoria alegerilor din Franța înclină spre o victorie a „forțelor” de dreapta, însă majoritatea francezilor sunt preocupați acum în primul rând de creșterea nivelului de trai și de problemele cu care se confruntă în fiecare zi.
48,7 milioane de francezi sunt aşteptaţi la urne!
Președintele în exercițiu Emmanuel Macron a fost acuzat de opozanți că și-a folosit statutul de lider pe timp de război și de diplomat-șef al Europei după retragerea din politică a cancelarului german Angela Merkel pentru a evita să-și înfrunte direct oponenții și să participe la o dezbatere cu ei.
Dar cursa s-a deschis recent cu Marine Le Pen venind pe un val subit de popularitate, liderul dreptei radicale reușind cu succes să evite subiectul fierbinte al războiului din Ucraina, date fiind declarațiile sale anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia din trecut.
Președinții francezi au puteri formidabile la dispoziția lor, mult mai mari decât majoritatea liderilor occidentali, cu mai puține controale și echilibre care limitează puterea executivă în alte țări.
De exemplu, articolul 16 din Constituția Franței permite președintelui să guverneze prin decret pentru o perioadă limitată de timp în circumstanțe excepționale. Această prevedere „nucleară” a fost folosită însă o singură dată, de președintele Charles de Gaulle în timpul războiului din Algeria, între 23 aprilie și 29 septembrie 1961.
Responsabilitatea viitorului președinte va fi una foarte mare, într-o perioadă în care războiul din Ucraina, pandemia de covid și creșterea prețurilor au afectat viața cetățenilor.
