Economic

BNR: Din 10 noiembrie 2021, rata dobânzii de politică monetară se majorează. Cum ne afectează acest lucru

BNR: Din 10 noiembrie 2021, rata dobânzii de politică monetară se majorează. Cum ne afectează acest lucru

Banca Națională a României a hotărât majorarea dobânzii de politică monetară. Banca centrală menționează creșterea accelerată a prețurilor la energie, cu impact ridicat în inflație și impactul instabilității politice asupra cursului și reducerii deficitului,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 9 noiembrie 2021, a hotărât următoarele:

– majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021;
– extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale; astfel, începând cu 10 noiembrie 2021 rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 2,50 la sută pe an, de la 2 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an;
– păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
– menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna septembrie, urcând la 6,29 la sută, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la sută în august și 3,94 la sută în iunie, se arată în comunicatul Băncii Naţionale a României.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în septembrie la 3,6 la sută și la 2,9 la sută, de la 2,9 la sută, respectiv 2,4 la sută în luna iunie 2021.

Noile date statistice arată creșterea cu 1,9 la sută a economiei în trimestrul II 2021 – ritm trimestrial relativ încetinit față de trimestrul anterior, dar ceva mai alert decât s-a estimat anterior –, precum și majorarea mai pronunțată a dinamicii ei anuale, la 13,9 la sută, de la -0,2 la sută în trimestrul I, pe fondul efectului de bază asociat contracției severe suferite în perioada similară a anului trecut.

Este de așteptat o reaccelerare a creșterii economiei

La nivelul de ansamblu al economiei este totuși de așteptat o reaccelerare a creșterii acesteia în trimestrul III, datorită performanțelor foarte bune ale agriculturii, precum și o scădere relativ mai temperată a dinamicii ei anuale, care rămâne la o valoare deosebit de înaltă din perspectivă istorică.

Deficitul de cont curent și-a diminuat totuși substanțial dinamica anuală în acest interval, cu aportul balanțelor veniturilor, rămânând, însă, pe ansamblul primelor opt luni ale anului, cu peste 55 la sută superior nivelului înregistrat în perioada similară a anului anterior.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2021, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

„Prognoza actualizată evidențiază o semnificativă înrăutățire suplimentară a perspectivei inflației pe aproape întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent, mai cu seamă pe termen scurt”, informează BNR.

Surse importante de incertitudini și riscuri rămân, totodată, conduita politicii fiscale, precum și absorbția fondurilor europene, prioritar a celor aferente programului Next Generation EU, inclusiv în contextul crizei politice, date fiind, printre altele: i) necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetară din acest an și coordonatele proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv; ii) procedurile de natură juridică și tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obținerea prefinanțării din fondurile aferente Planului național de redresare și reziliență, alături de țintele și jaloanele ce condiționează primirea ulterioară a tranșelor de finanțare.

Valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate continuă, de asemenea, să genereze incertitudini și riscuri mari la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern și al potențialelor implicații asupra activității economice și a pieței muncii, dar și pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.

Comunicatul integral al BNR îl aveți AICI.