Actual Sănătate

Cercetătorii au descoperit originea celei mai mortale pandemii din istorie

Cercetătorii au descoperit originea celei mai mortale pandemii din istorie
youtube.com

Oamenii de știință au identificat o zonă din nordul Kârgâzstanului drept punct de plecare a  celei mai mortale boli din istorie .

Despre ce boală este vorba și ce demersuri au fost făcute pentru elucidarea originii acesteia

La jumătatea secolului al XIV-lea, zeci de milioane de oameni au fost uciși de boala numită “ciumă bubonică”/ “Moartea Neagră”.

În vederea elucidării misterului originii bolii, a fost prelevat ADN vechi de secole de la victime ale ciumei bubonice îngropate în cimitire de pe vechiul Drum al Mătăsii din Asia Centrală.

În acest sens, miercuri, 15.06.2022, cercetătorii au anunţat că au prelevat urme de ADN de la bacteria ciumei Yersinia pestis din dinţii a 3 femei care au murit în perioada anilor 1338-1339 şi au fost îngropate într-o comunitate creştină medievală nestoriană din Valea Chu, lângă lacul Issyk-Kul, la poalele munţilor Tian-Şan, în Kârgâzstan.

Cele mai vechi decese documentate în alte zone din timpul acelei pandemii au fost datate în 1346.

Prin reconstrucţia genomului agentului patogen s-a dovedit faptul că această tulpină a dat naştere atât tulpinii care a provocat Moartea Neagră (și care a făcut ravagii în Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord), cât şi majorităţii tulpinilor de ciumă existente în prezent.

Istoricul Philip Slavin de la Universitatea Stirling din Scoţia, coautor al studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature, a declarat:

 „Descoperirea noastră, conform căreia Moartea Neagră şi-a avut originea în Asia Centrală în anii 1330, pune capăt dezbaterilor existente de secole”, citează digi24.ro.

Ce este Drumul Mătăsii

Drumul Mătăsii a fost o rută terestră parcursă de caravanele care transportau dus-întors mărfuri din China prin oraşe somptuoase din Asia Centrală până în diverse zone, inclusiv în capitala bizantină Constantinopol şi Persia.

Potrivit cercetătorilor, este posibil ca Drumul Mătăsii să fi servit totodată drept mijloc de răspândire a Morţii Negre în cazul în care agentul patogen a ajuns în aceste caravane.

Conducătoarea studiului, arheogeneticiana Maria Spyrou, de la Universitatea Tübingen din Germania, a punctat:

  • „Au existat o serie de ipoteze diferite, care au sugerat că pandemia este posibil să fi apărut în Asia de Est, cu precădere în China, în Asia Centrală, în India, sau chiar aproape de locul în care au fost documentate primele focare în 1346, în regiunile Mării Negre şi Mării Caspice”.
  • „Ştim că un factor determinant pentru răspândirea ciumei în Europa la începutul Morţii Negre a fost probabil comerţul. Este rezonabil să presupunem că procese similare au determinat răspândirea bolii din Asia Centrală la Marea Neagră între 1338 şi 1346”.

În ceea ce privesc originile pandemice, acestea sunt intens contestate, după cum demonstrează dezbaterea asupra apariţiei actualei pandemii de COVID-19.

Cât de gravă a fost considerată ciuma bubonică

“Moartea Neagră” a fost cea mai mortală pandemie din istorie.

 Potrivit istoricului Philip Slavin, aceasta ar fi ucis:

  • 50% până la 60% din populaţie în regiuni din vestul Europei
  • 50% din populaţie în Orientul Mijlociu;
  • în total, aproximativ 50-60 de milioane de morţi
  • un „număr imposibil de cuantificat” de oameni au murit şi în Caucaz, Iran şi Asia Centrală

Arheogeneticianul Johannes Krause, coautor al studiului şi director al Institutului Max Planck pentru Ştiinţa Istoriei Umane din Germania, a declarat:

  • „În epoca medievală vedem deja mobilitatea ridicată şi răspândirea rapidă a unui agent patogen uman”, a spus.
  • „Nu ar trebui să subestimăm potenţialul agenţilor patogeni de a se răspândi în lume din locuri destul de îndepărtate, probabil ca urmare a unui eveniment zoonotic”.

Care au fost rezultatele studiului

În urma analizelor efectuate asupra dinților (o sursă bogată de ADN ), de la 7 persoane îngropate în cimitirele comunităţilor numite Burana şi Kara-Djigach,  cercetătorii au identificat ADN de ciumă în rămăşiţele a 3 indivizi din Kara-Djigach.

Cimitirele, excavate în secolul al XIX-lea, au inclus pietre funerare, cu inscripţii în limba siriacă, care atribuie morţile „molimei”, potrivit aceleiași surse citate.

Anumite obiecte (precum perle, monede şi veşminte), provenite din locuri îndepărtate, sugerează că oraşele erau implicate în activităţi de comerţ internaţional, oferind probabil servicii pentru caravanele aflate în trecere.

Cum se manifesta ciuma bubonică

Netratabilă la acea vreme, dar vindecabilă în prezent cu ajutorul antibioticelor, ciuma bubonică provoca inflamarea ganglionilor limfatici cu sânge şi puroi şi răspândirea infecţiei în sânge şi plămâni.

Cum a ajuns ciuma în Europa

Pe continentul Europei, boala s-a transmis în principal prin muşcături de purici purtaţi de şobolani infectaţi.

Istoricul Philip Slavin a spus că:

  • pandemia a avut la origini rozătoare sălbatice, cel mai probabil marmote
  • este posibil ca rozătoarele care au călătorit în caravane să fi contribuit la răspândirea bolii, însă alte mecanisme de transmitere ar fi putut include puricii şi păduchii purtaţi de oameni.

Iar arheogeneticianul Johannes Krause a spus :„Am descoperit că cele mai apropiate rude în viaţă ale acelei tulpini Yersinia pestis, care a condus la Moartea Neagră, sunt în continuare prezente la marmote din acea regiune”.

Notă redacție: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic și nici alte tratamente recomandate de specialiști!