Actual

Extrădarea Elenei Udrea în România, decizie de ultim moment a judecătorilor din Sofia. Data la care a fost fixată procedura

elena udrea

Judecătorii de la Curtea de Apel din Sofia au ales data de 10 mai ca dată finală în procesul de extrădare a Elenei Udrea în România, pentru a executa pedeapsa de șase ani de închisoare, cu executare. Fostul ministru al Dezvoltării a contestat decizia inițială a judecătorilor. Fixată inițial pentru data de 29 aprilie, avocații Elenei Udrea au solicitat amânarea procesului.

Extrădarea Elenei Udrea în România, decizie de ultim moment a judecătorilor din Sofia. Data la care a fost fixată procedura

O instanță din cadrul Curții de Apel din Sofia, capitala Bulgariei, va judeca în data de 10 mai, contestația formulată de Elena Udrea, împotriva deciziei de extrădare aprobată de Tribunalul din Blagoevgrad. Prima instanță a hotărât, pe 19 aprilie, ca fostul ministru al Dezvoltării să fie predat autorităților din România.

Pe 26 aprilie, Elena Udrea a contestat decizia instanţei din Blagoevgrad, Bulgaria, iar Curtea de Apel din Sofia a stabilit, inițial, că va judeca contestaţia în data de 29 aprilie. Ulterior, însă Curtea de Apel a decis ca termenul să fie amânat, la cererea avocaților Elenei Udrea, după ce aceștia au depus o cerere oficială în care au arătat că nu se pot prezenta la termenul din 29 aprilie.

Decizia adoptată la Curtea de Apel din Sofia va fi definitivă, urmând să fie pusă în practică

În cazul în care justiţia din Bulgaria va decide ca Elena Udrea să fie extrădată, aceasta va fi predate autorităților române. Aceasta va fi dusă la Penitenciarul de femei de la Tîrgșor, unde va executa pedeapsa de șase ani de închisoare.

Penitenciarul de la Tîrgșor este destinat femeilor care sunt condamnate la închisoare și este cel mai aproape de adresa de domiciliu a Elenei Udrea. Din acest motiv, conform reglementărilor în vigoare, va fi închisă acolo

Fostul ministru al Dezvoltării din guvernul condus de Emil Boc a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare în Dosarul „Gala Bute”. Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat sentința definitivă în data de 7 aprilie 2022. Elena Udrea a fost condamnată pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

În dimineața zilei în care s-au pronunțat judecătorii, Elena Udrea a părăsit țara cu destinația Grecia, neavând nicio restricție de la instanță. Pe numele său a fost emis un mandat de reținere internațional, iar spre seară a fost reținută de polițiștii bulgari în apropierea graniței cu Grecia. Udrea a încercat să treacă frontiera prin punctul de trecere din Kulata.

Faptele pentru care a fost condamnată Elena Udrea

Elena Udrea a fost condamnată în urmă cu trei săptămâni la 6 ani de închisoare de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul de corupție legat de organizarea Galei Bute. Ea a plecat din România înainte de pronunțarea sentinței și a fost prinsă de poliția bulgară în apropiere de granița cu Grecia. Justiția bulgară a decis ca Udrea să fie arestată preventiv.

Dosarul “Gala Bute” a ajuns la instanţa supremă în aprilie 2015, faptele fiind de luare sau dare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.

În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.

„Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, au scris procurorii DNA în rechizitoriu.