Diverse

Furtuna a făcut prăpăd, în timp ce localnicii și oficialii se certau pe racheta antigrindină

Furtuna a făcut prăpăd, în timp ce localnicii și oficialii se certau pe racheta antigrindină
Foto: Digi24 (deschidere)

O furtună, care a adus cu ea și grindina, a făcut prăpăd în localitatea Dobrovăț din județul Iași. Dezastrul ar fi putut fi evitat dacă localnicii ar fi fost de acord să fie lansată o rachetă antigrindină, un fapt care, de altfel, este ceva firesc în Republica Moldova.

Furtuna a făcut prăpăd, în timp ce localnicii și oficialii se certau pe racheta antigrindină

Exemplul perfect de încăpățânare îl găsim într-un astfel de caz. Un grup de fermieri moldoveni, format din nouă localnici, după cum spun reporterii Digi24, au mers cu mașini și căruțe în fața punctului de lansare a rachetelor de la Codăcești, județul Vaslui, pentru a împiedica, cu orice preț, operațiunea menită să împrăștie norii întunecați, aducători de ploaie.

Oamenii supărați spuneau într-un cor, cu voce răspicată, că nu va mai ploua din cauza rachetelor. Până la sosirea echipajului de poliție, natura, însă, și-a urmat cursul firesc și a început să plouă, după cum au prognozat și specialiștii de la Meteo. Iar nu după mult timp, natura s-a dezlănțuit, transformându-se într-o aprigă furtună, care lua tot pe sus, în calea ei, în timp ce localnicii se ”evaporau”, fugind toți pe la casele lor.

În această localitate din România nu este pentru prima oară când fermierii protestează împotriva rachetelor anti-grindină, deși acestea le-ar putea salva culturile de la prăpăd, după cum spun specialiștii în domeniu.

Numai că părerile sunt pro și contra în România, motiv pentru care se mai fac teste sau au loc intervenții, fără preaviz, în situațiile în care se consideră a fi necesară intervenția cu rapiditate a statului, pe motiv de urgență zero.

Iată că, în ciuda opoziției vehemente a multora, vineri, când jumătate de țară a fost sub cod galben de ploi și vijelii, în România au fost lansate 159 de rachete.

AASNACP, autoritatea publică din România, instituție guvernamentală, este responsabilă cu de domeniul intervenții active în atmosferă. Prin intemediul paginii de socializare, suntem informați că în intervalul 29 aprilie-12 mai 2022, în cadrul Programului Sistemului Național Antigrindină s-au realizat trei acțiuni cu intervenții active în atmosferă, pentru ”combaterea a 21 de celule convective – formațiuni noroase cu grindină în formare”.

 

 

 

Din punctele de lansare ale Unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul Sistemului, au fost lansate 118 rachete antigrindină, pentru a proteja culturile agricole și comunitățile locale din zonele de intervenție.

Până acum, oficialii guvernamentali spun că, în perioada 15 aprilie – 12 mai 2022, din punctele de lansare ale Unităților de combatere a căderilor de grindină ale SNACP, au fost realizate în total 10 intervenții active în atmosferă, pentru combaterea a 47 de celule convective, cu un consum total de 339 de rachete antigrindină.

Sistemul National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor menționează, totodată,  pe pagina sa oficială că prima parte a experimentului de creștere a precipitațiilor, derulat în zona Moldovei, s-a încheiat.

 

 

 

 

 

 

În perioada 25 aprilie-5 mai, de pe Aeroportul din Iași s-au efectuat zilnic zboruri de antrenament și intervenție pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor.

În următoarele zece zile, activitățile experimentale de intervenții active în atmosferă folosind tehnologia aviației, vor avea loc în zona Olteniei. Vor fi testați diferiți agenți de însămânțare și va fi analizat efectul acestora asupra mai multor tipuri de nori.

Există vorba care spune ”de la ruși vine ploaia”. Pe considerentul acesta, Republica Moldova este mult mai pregătiră în domeniu. Acolo experimentele s-au încheiat demult, astăzi rachetele antigrindină zburând pe cerul lor, fără ca nimeni să aibă ceva de zis.

Din sursele noastre, costul unei rachete este de cel puțin o sută de dolari bucata. Dacă sătenii din România se opun, înseamnă că au mai fost salvați niște bani din bugetul și așa sărac al țării, iar ei s-au ales cu paguba.