Diverse

Partidul înființat de Dragnea sesizează Curtea Constituțională cu privire la Legile Justiției. APP solicită și Avocatul Poporului

Partidul înființat de Dragnea sesizează Curtea Constituțională cu privire la Legile Justiției. APP solicită și Avocatul Poporului

Partidul fondat de Liviu Dragnea după ieșirea din închisoare își vedea de treabă și după ce liderul s-a retras pe motiv că are încă probleme cu dosarele penale. Conducerea Alianței Pentru Patrie (APP) începe să se implice activ în viața politică.

Mariana Vârgă – fost judecător, Vicepreședinte A.P.P., Constantin Udrea – fost judecător militar, Vicepreședinte A.P.P. și Francisc Tobă – deputat și Vicepreședinte A.P.P. au transmis astăzi un comunicat cu privire la Legile Justiției pregătite de ministrul Cătălin Predoiu și care suscită critici, inclusiv din partea CSM.

Alianța anunță ca va sesiza Curtea Constituțională și Avocatul Poporului

Redăm comunicatul APP:

„A.P.P. continuă lupta pentru restabilirea ordinii de drept în România și va sesiza Curtea Constituționlă a României pentru declanșarea controlului de constituționalitate pe Legile justiției, înainte de promulgare, potrivit art. 146 lit. a teza întâi din Constituție.

A.P.P. va sesiza și Avocatului Poporului, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertățile cetățenești prin aceste legi!!!

Astăzi, 14 septembrie 2022, în Parlamentul României, se întrunește Comisia Specială Comună a Camerei Deputaților și Senatului României, pentru examinarea inițiativelor legislative în domeniul justiției, înființată prin Hotărârea Parlamentului României nr.22/1.09.2022.

La  această Comisie parlamentară, participă din partea partidului, domnul Francisc Tobă – Deputat APP și doamna Mariana Vârgă – fost judecător, ambii Vicepreședinți A.P.P., care vor susține în cadrul dezbaterilor parlamentare,  propriile modificări și amendamente la Pachetului Legilor Justiției-Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistratului, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Instrumente internaționale  de șantaj la adresa României

Prin aceste modificări legislative, Ministerul justiției vrea să transforme CCR și instanțele naționale, în anexe ale instanțelor europene. În privința Legilor justiției, sistemul judiciar cunoaște un regres, independența sa fiind grav afectată.

Afirmăm cu tărie că MCV, GRECO; Comisia de la Veneția, nu reprezintă altceva decât instrumente internaționale  de șantaj la adresa României și care au  caracter de recomandare, nefiind obligatorii.

În acest sens, Partidul APP a depus o serie de amendamente la legile justiției ( aproximativ 40), esențiale pentru sistemul judiciar și cetățenesc.

A.P.P. vă prezintă în detaliu câteva dintre amendamentele depuse:

Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor încalcă Suveranitatea României

Se mențin în mod greșit numirile politice în funcții de  la vârful sistemului judiciar, pentru Procurorul General al României, șefi ai DNA și DIICOT.

Prin Art. 99, lit.ș din Legea nr. 303/2004 – se elimină greșit abaterea disciplinară care sancționează magistrații pentru încălcarea deciziilor Curții Constituționale și se impune preeminența dreptului european în raport de deciziile CCR, texte care încalcă SUVERANITATEA ROMÂNIEI:

       Potrivit art. 147 alin. 4 din Constituția României: ” Deciziile CCR sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor”.

APP susține menținerea obligativității magistraților de a respecta deciziile Curții Constituționale, în acord cu dispozițiile art.147 alin.4 din Constituția României – în Proiect se elimină abaterea disciplinară, deși CSM a respins această propunere de eliminare a abaterii în ședința din 2.06.2022, acordând un Aviz negativ. Eliminarea abaterii nu este susținută de magistrați.

Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 2/11.01.2012, în sensul că ignorarea deciziilor CCR de către magistrați nu este compatibilă cu principiile statului de drept (Art. 99 lit.ș din Legea nr. 303/2004). Curtea Constituțională nu își poate încălca propria hotărâre!!

Se deschide calea unei insecurități juridice  și lipsă de eficiență juridică  a deciziilor CCR, ÎCCJ etc.

Prin Art. 89 alin.2 – nu se justifică  eliminarea evaluării judecătorilor de la ÎCCJ, scopul fiind acela al îmbunătățirii performanțelor profesionale, al respectăriii rolului instanței supreme de unificator de practică.

Art. 128 alin.1Menținerea concursului pentru promovarea efectivă a judecătorilor și procurorilor, pentru creșterea performanței profesionale și dezvoltarea carierei pe baza meritocrației.

Art. 151 alin.2– Menținerea ocupării prin concurs a funcției de vicepreședinte de instanță și adjunct, al Prim Procurorului Parchetului, pentru ocuparea posturilor pe criterii obiective, profesionale ( corelare cu art.168 alin.1).

Prin proiect, președinții de instanțe desemnează vicepreședinții și șefii de secții, fără concurs, ceea ce va crea un sistem clientelar în justiție, dependențe față de șefii instanțelor și parchetelor, care-și numesc adjuncții. Proiectul de lege extinde greșit sfera titularilor acțiunii disciplinare la Președintele ICCJ și Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție!!!!

 Legea privind organizarea judiciară

Art.54 alin.2, lit. a – Colegiul de conducere al instanței – menținerea actualei componențe. În formula prevăzută în Proiect, se reduce considerabil rolul judecătorilor aleși democratic și desemnați de colegii lor, cu încălcarea principiului conducerii colective și participative;

Art. 142 alin.2 Bugetul instanțelor de judecată este cuprins în Bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și este gestionat de aceasta, Președintele ÎCCJ având calitatea de ordonator principal de credite, în calitatea sa de reprezentant al puterii judecătorești.

De asemenea, Inspecția judiciară nu va mai avea buget propriu, nu va mai fi ordonator principal de credite (nu va mai avea rolul de ordonator principal de credite, devenind ordonator terțiar,  în bugetul CSM).

Art. 146 –  Numărul maxim pentru instanțe și parchete se stabilește de către ÎCCJ, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției (corelat cu art. 148, alin.1- cu referire la aprobarea statelor de funcții și de personal de către Președintele ÎCCJ).

Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii

Art. 29 – Secretizarea activității CSM – Dispare transmisiunea în direct  a ședințelor CSM  și postarea pe site  a înregistrărilor ședințelor – astfel se încalcă dreptul la informare al cetățeanului, al societății civile , al profesioniștilor dreptului, al avocaților etc.

Domnul ministru Cătălin Predoiu și semnatarii Legilor justiției doresc să nu mai fi cunoscute pozițiile reale ale membrilor CSM pe anumite subiecte, (Decizia CCR nr. 20/2019- neloialitatea membrilor CSM).

Vom explica și public discuțiile din cadrul CSM – pe aceste teme.

Art. 59 alin.1- Trebuie introdus, adică posibilitatea revocării din funcția de membru ales al CSM și în cazul în care judecătorul sau procurorul lipsește nejustificat de la ședințe sau/și obstrucționează buna funcționarea a sistemului judiciar. A se vedea Decizia nr. 28/2020 a Curții Constituționale, prin care s-a constatat neloialitatea membrilor CSM care au lipsit de la lucrările Plenului CSM, și au obstrucționat astfel buna funcționare a activității judiciare.

Mai exact, în proiect se elimină procedura de revocare a membrilor CSM de către Adunările Generale ale judecătorilor și procurorilor,  pe motiv de neîndeplinire corespunzătoare a atribuțiilor!

Art: 46 alin. 5, lit. c – Trebuie eliminat!

În proiectul Legii privind CSM, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție  și Procurorul General al României pot sesiza Inspecția Judiciară, iar în caz de clasare, pot dispune începerea cercetării disciplinare față de magistratul vizat, chiar dacă se va stabili de către inspectorul judiciar că nu există indiciile comiterii abataerii disciplinare!!!

Mai exact, șefii ÎCCJ și PÎCCJ, nu vor fi obligați să țină cont de opinia Inspecției Judiciare.

Eliminarea privilegiilor nejustificate pentru membrii aleși ai CSM, care, la expirarea mandatului de membru, pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără concurs.

Modificarea legilor justiției- reprezintă o condiționare nepermisă pentru a face posibilă intrarea României în spațiul Schengen și ridicarea MCV și Mecanismul privind Statul de Drept (Rule of Law).

APP va milita pentru rezolvarea problemelor reale din justiție:

– eliminarea serviciilor secrete din activitatea de urmărire penală;

– rezolvarea problemei deficitului de personal  din instanțe și parchete, față de volumul și complexitatea cauzelor, precum și adaptarea sistemului ECRIS de repartizarea aleatorie a cauzelor în funcție de aceste criterii;

– restrângerea detașărilor magistraților în funcții de demnitate public -deprofesionalizare și deficit de personal la instanțe și parchete;

– finalizarea proiectelor de digitalizre a justițieii, proiectul e-justice!-comunicarea hotărârilor judecătorești în format electronic, pentru degrevarea arhivelor.