Diverse

Povestea fascinantă a tunelurilor subterane de sub unul dintre marile orașe ale României. Puțini știu de existența lor

Povestea fascinantă a tunelurilor subterane de sub unul dintre marile orașe ale României. Puțini știu de existența lor
euspa.europa.eu

Povestea fascinantă a tunelurilor subterane de sub unul dintre marile orașe ale României. Puțini știu de existența lor

Fostele case boierești, astăzi monumente istorice, lăcașuri de cult religios de o deosebită valoare ascund comori subterane, acele tuneluri demonstrate arheologic sau doar înregistrate de memoria comunităţilor locale.

Un alt oraș trăiește în adâncuri…

Zona Craiovei este foarte bogată în vestigii ale unor căi subterane, demonstrate arheologic sau doar înregistrate de memoria comunităților locale.

Cetatea dacică Pelendava, de lângă Craiova, avea un tunel care ieșea la malul drept al Jiului, lung de 2 kilometri. De asemenea, în satul Leamna de Sus exista o gură de tunel care lega localitatea de centrul Craiovei pe un traseu lung de 13 kilometri.

De asemenea, sub municipiul Craiova exista o rețea de tuneluri, descoperită ”oficial” după cutremurul din 1977, în urma lucrărilor de renovare a clădirii Minerva, unde exista un nod de comunicații al acestor tuneluri care făceau legătura între fostele case boierești.

Minerva, Craiova/ FOTO sothebysrealty.ro

Această rețea vastă de tuneluri a fost construită de-a lungul secolelor de către clasa conducătoare a orașului cu scop de evacuare a lor și a bunurilor acestora în timpul atacurilor asupra orașului. Tunelurile porneau din zona de centru a Băniei și legau diverse obiective din oraș, iar cele mai lungi ieșeau la marginea orașului. De exemplu, cel care ieșea la Leamna și mai putin cunoscut este cel care ieșea în zona ANL-urilor din cartierul Craiovița Nouă, gura acestuia fiind astupată la ora actuală.

Rețeaua secretă

Rețeaua tunelurilor craiovene a fost ținută secretă din rațiuni strategice și în timpuri moderne. Gurile de acces în galerii porneau din subsolurile unor vile din zona de centru, vile în care își aveau domiciliul diverse cadre ale securității care aveau ca scop păzirea gurilor de acces. Un exemplu clar este o fosta vilă de pe strada Ștefan cel Mare, care la ora actuală nu mai există. Acesta avea un tunel mai scurt ce făcea legatura între Prefectură și strada Stefan cel Mare.

Prefectura Craiova/ FOTO turistprinromania.ro

Potrivit  unor surse, rețeaua era reparată și îngrijită cu ajutorul condamnaților pe viață , aceștia neputând face cunoscută rețeaua publicului larg.

Pe parcursul trecerii timpului, mare parte din tuneluri au fost secționate sau distruse în urma apariției de clădiri noi , iar ce a mai rămas în zona centrală își au sediul diverse cluburi și pup-uri.

 Povestea lui Toma Rădulescu despre tunelurile Craiovei

De existența unor tuneluri a vorbit și istoricul Toma Rădulescu, după cum urmează:

„Culele oltenești, palatele domnești, castelele din Occident au, după modelul otoman, tuneluri de retragere. Un lucru absolut firesc. Nici Craiova nu duce lipsă sau nu a dus, căci multe tuneluri au fost distruse de regimul comunist. Lucrurile care se păstrează în tradiție sunt confirmate și arheologic, nu au carater numai de legendă. La începutul secolului XX, când s-a făcut construcția în forma actuală a Hotelului Minerva – sau Casinoul Minerva, cum mai era cunoscut, a fost identificat un tunel. După toate probabilitățile, mergea până la Casa Băniei, ca apoi să continue până aproape de Jiu. De asemenea, s-a identificat un tunel unde este acum Perinița. Pe acesta am apucat să-l văd și eu. Eram copil, mergeam cu tata de mână aproape de acest loc când se demola tunelul din timpul lui Radu de la Afumaţi, sub pretextul că «se bagă partizanii în el». La fel se consideră că au mai existat tuneluri spre Piața Veche. Funcționa acolo căminul elevilor de la Liceul „Frații Buzești“ și ei aveau obiceiul prin anii ‘50 și ceva să treacă prin acest tunel pentru a fugi în oraș, căci regimul internatelor era unul care funcționa după reguli stricte. Când au aflat de existența lui, organele de securitate l-au închis, considerându-l periculos pentru regim, pentru ca apoi să-l dărâme. Aceste tuneluri sunt firești, logice. Erau folosite în trecut pentru a se putea retrage lumea în cazul unei încercări forțate. Oamenii vremurilor de altădată, când teritoriile erau încălcate de cuceritori, trebuiau să găsească soluții de salvare. La fel erau și izvoarele de apă. În epoca romană, fântâna secretă de la Sucidava îi ajuta să reziste la orice atac. Până la urmă, prezența acestor tuneluri, fântâni este fireasă“.

Locurile secrete ale bisericilor

De altfel, bisericile aveau și ele locurile lor secrete: tainițele, aflate fie în subsol, fie în zidul lăcașului de cult, unde se ascundeau obiecte prețioase de cult religios.
Legendă sau nu, sub fiecare oraș există un altul, ce aparține istoriei.

Fântâna secretă din adâncuri

În anul 2008, a fost descoperită o fântână în urma unor lucrări de consolidare la clădirea Colegiului „Carol I“.

Colegiul Național Carol I, Craiova/ FOTO wikipedia.org

Spectaculosul puţ, cu pereţi zidiţi în cărămidă mică, dreptunghiulară, a născut diverse ipoteze:

  • Iniţial, s-a crezut că acesta este un puţ de acces în reţeaua de tuneluri subterane ale Craiovei Medievale. Când s-a scos apa din fântână, s-a observat pe fundul puţului cel puţin un tunel cu pereţii zidiţi, pe care apa a venit imediat şi a umplut fântâna în câteva minute. Nu se ştie încă unde este izvorul de unde vine apa.
  • A doua presupunere legată de fântână este şi mai interesantă. Informaţia provine din jurnalul lui Nicolae Iorga. Acesta spune că există ceva special în clădirile construite de Carol, şi anume două tuneluri de evacuare, la fel ca şi în casele familei Hohenzollern din Germania. El spunea că la a şaptea cărămidă de la gura puţului se află intrarea într-un tunel, marcată de cărămizi în formă de V şi că dacă loveşti cu piciorul în capul vulturului intri în cel de-al doilea tunel, potrivit gds.ro.