Prețul utilizării social-media în Arabia Saudită. Libertatea de exprimare nu este pe cale de dispariție, ci este deja dispărută

Sora mai mare plecase la un interviu de angajare cu o zi înainte de dispariție.

„Era primul ei interviu pentru un loc de muncă și era atât de entuziasmată și se pregătea de săptămâni întregi. A spus odată că tot ce își dorea era să poată avea grijă de frații ei mai mici”, a spus o prietenă a fetei dispărute. Ea o descrie pe femeie ca fiind talentată și iubitoare de viață, o persoană care „avea vise mari de a fi faimoasă și idei despre ce ar putea face cu viitorul ei. Dar mai ales își dorea libertatea de a munci”.

Milioane de femei saudite rămân neputincioase sub strânsa stăpânire a conducătorului defacto al țării, prințul moștenitor, Mohammed bin Salman Al Saud (cunoscut sub numele de MBS), în ciuda faptului că țara a fost clasificată ca fiind „cel mai important reformator global pentru drepturile femeilor” în 2020 de către Banca Mondială. Deși Arabia Saudită a ținut prima pagină a ziarelor pentru reformele sale, inclusiv pentru că a permis femeilor să obțină un pașaport și să călătorească fără aprobarea unei rude de sex masculin, criticii spun că astfel de măsuri sunt superficiale.

Bărbații, tutorii femeilor din Arabia Saudită

În martie 2022, Arabia Saudită a adoptat prima sa lege privind statutul personal, codificând și mai mult aspecte ale tutelei masculine: femeile au în continuare nevoie de permisiunea rudelor de sex masculin pentru a se căsători, pentru a părăsi închisoarea și pentru a obține anumite servicii medicale sexuale și reproductive. Deși, în mod oficial, femeile nu mai au nevoie de permisiunea tutorilor de sex masculin pentru a lucra, în practică, unii angajatori încă o cer. Și, deși nu există nimic oficial care să spună că femeile saudite au nevoie de permisiunea unui tutore de sex masculin pentru a ieși din casă, dacă fac acest lucru împotriva dorinței tutorelui, acesta poate depune o plângere de nesupunere împotriva lor.  Anterior, o astfel de plângere a dus la arestare, la întoarcerea forțată la domiciliul tutorelui sau la încarcerarea în centre de detenție secrete.

Faptul de a-ți exprima drepturile nu este etichetat doar ca rebeliune. Acum este considerată terorism. Cele care își asumă riscuri mari în a fugi din țară pot fi în continuare returnate cu forța de către membrii de sex masculin ai familiei, uneori cu ajutorul autorităților saudite, potrivit lui Rothna Begum, cercetător principal în domeniul drepturilor femeilor la Human Rights Watch.

Begum amintește cazul lui Dina Ali Lasoom, o femeie saudită care a fost filmată de un pasager în 2017, într-un zbor din Filipine spre Arabia Saudită, cu mâinile și picioarele legate, cu gura legată cu bandă adezivă, în timp ce a fost forțată de rude de sex masculin să urce în avion, lovind și țipând. De atunci, nu s-a mai auzit nimic despre Dina. Begum spune că unchii Dinei lucrau pentru Ministerul de Interne și că ambasada saudită a fost, de asemenea, implicată în întoarcerea ei cu forța.

„Sistemul de tutelă masculină continuă să facă din femei minore perpetue și facilitează abuzurile împotriva lor”, adaugă Begum.

Exprimarea drepturilor nu este rebeliune ci terorism

Multe femei saudite care militează pentru drepturile omului au fost reținute pentru că s-au pronunțat împotriva acestor politici și rămân în închisoare. Unele dintre ele au declarat că au fost supuse la abuzuri, inclusiv șocuri electrice, biciuiri, agresiuni sexuale și la scufundări în apă.

Una dintre cele care au raportat abuzuri a fost Loujain al-Hathloul, o activistă proeminentă care a militat cu tenacitate timp de ani de zile pentru dreptul femeilor de a conduce vehicule și împotriva sistemului de tutelă masculină din țară, pentru ca apoi să fie reținută în 2018 sub acuzația de terorism chiar și după ce țara a permis femeilor de peste 21 de ani să conducă vehicule.

Loujain a fost eliberată în februarie 2021, dar este supusă unei interdicții de călătorie de cinci ani și unei pedepse cu suspendare de aproape trei ani (ceea ce înseamnă că autoritățile o pot trimite înapoi în închisoare în orice moment dacă își reia activismul). Guvernul saudit a negat anterior acuzațiile de tortură, spunând că nu „aprobă, promovează sau permite utilizarea torturii”.

Controlul s-a extins asupra rețelelor de socializare

Controlul prințului moștenitor se extinde și asupra rețelelor de socializare, unde guvernul a desfășurat o campanie împotriva aproape tuturor formelor de activism și disidență. Această represiune a început, în parte, pe Twitter, care este folosit de aproximativ 10 milioane de persoane în Arabia Saudită. Mai mult de 40% din totalul utilizatorilor activi de Twitter din regiunea arabă se află în Arabia Saudită, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai mare piață din Orientul Mijlociu a platformei.

În ianuarie 2021, Salma al-Shehab, rezidentă britanică, doctorandă la Universitatea Leeds și mamă a doi copii, a fost arestată în timp ce se afla în vacanță în regat pentru că a dat retweet unor conturi de Twitter care susțineau drepturile femeilor. Ea a fost acuzată de utilizarea internetului pentru „a provoca tulburări publice și a destabiliza securitatea civilă și națională” și, în august 2022, a fost condamnată la 34 de ani de închisoare, urmați de o interdicție de călătorie de 34 de ani. Amnesty International a declarat că autoritățile intenționează să se folosească de ea pentru a da un exemplu, în contextul în care au luat măsuri represive necruțătoare împotriva libertății de exprimare.

În aceeași zi în care al-Shehab a fost condamnată, o altă femeie saudită, Nourah bint Saeed Al-Qahtani, a fost condamnată la 45 de ani de închisoare după ce a folosit Twitter pentru a-și exprima pașnic opiniile. Al-Qahtani a fost acuzată că „a folosit internetul pentru a rupe țesutul social al Arabiei Saudite” și pentru că a încălcat ordinea publică. Se știu puține lucruri despre circumstanțele care au stat la baza arestării și condamnării sale, în afară de faptul că a criticat conducătorii saudiți, conform elle.com.

Încă nu s-a luat o decizie 

Un an mai târziu, în ianuarie 2022, procurorii au făcut presiuni pentru pedeapsa cu moartea împotriva lui Awad Al-Qarni, în vârstă de 65 de ani, un proeminent profesor de drept pro-reformă din Arabia Saudită, pentru presupuse infracțiuni, inclusiv pentru că avea un cont de Twitter și folosea WhatsApp pentru a împărtăși știri considerate „ostile” regatului, potrivit documentelor judiciare. Instanța nu a pronunțat încă o hotărâre oficială în acest caz.

Și este posibil să existe nenumărate altele. Bethany Alhaidari, ofițer pentru Arabia Saudită la Freedom Initiative, o organizație non-profit pentru drepturile omului cu sediul la Washington D.C., care lucrează pentru eliberarea prizonierilor politici din Orientul Mijlociu, spune că organizația sa a primit rapoarte despre sute de femei tinere care au fost reținute din cauza unor postări pe rețelele de socializare.

„Unele au fost deja condamnate la închisoare de către tribunale”, adaugă ea.

A vrut dreptate pentru sora ei 

Sora mai tânără și-a asumat un risc extraordinar scriind pe Twitter despre dispariția surorii sale mai mari. Dar nu i-a fost teamă, spune prietena ei, „a vrut să se facă dreptate pentru sora ei, chiar dacă asta o costa viața”. Pe lângă faptul că și-a acuzat frații, ea a cerut dreptate pentru sora ei și chiar a postat fotografii de la locul crimei. Apoi, poliția a vizitat casa familiei și i-a spus să nu-și facă publice afirmațiile. Sub presiune, ea a șters tweet-urile, spunându-i prietenei sale că se temea pentru siguranța ei.

Dar s-ar putea să fi creat o mișcare pe care nu a putut să o controleze. Mulți utilizatori Twitter au fost îngrijorați că tânăra se confruntă acum cu un pericol similar după ce a împărtășit public detalii despre caz. Utilizatorii au creat hashtag-uri în sprijinul surorilor și l-au criticat pe MBS pentru că nu a luat măsuri împotriva crimelor de onoare.

Pe fondul indignării online cu privire la incident, autoritățile din Arabia Saudită au publicat o declarație în care au spus că doi cetățeni în vârstă de 30 de ani au fost arestați sub suspiciunea implicării lor în incidentul care a provocat dispariția și moartea femeii. Potrivit surorii, cei doi cetățeni erau frații ei.

La început, s-a simțit ca o victorie, dar apoi, sora a fost și ea arestată pentru „obstrucționarea anchetei”. Nu a fost acuzată oficial, dar poliția i-a luat telefonul, iar ofițerii au amenințat-o că îi va fi înghețat contul bancar și i se va interzice accesul la alte servicii guvernamentale dacă nu semnează un angajament prin care să spună că nu va mai vorbi despre moartea surorii sale. Ea a semnat.

Libertatea pentru femei și cea de exprimare nu sunt pe moarte în Arabia Saudită, ci sunt deja moarte

„Aceasta este situația drepturilor femeii în Arabia Saudită astăzi. Și vorbim despre incidente care chiar ajung în social media – gândiți-vă la toate celelalte incidente neraportate, ascunse în spatele unor incinte închise. Sub MBS, totul este monitorizat. Conturile noastre de pe rețelele sociale sunt suspendate și vocile noastre sunt reduse la tăcere pentru că vorbim despre orice, de la politica externă la drepturile femeilor și reformele religioase, unde ne putem adresa? Libertatea pentru femei și libertatea de exprimare nu moare în Arabia Saudită, ci este deja moartă”, a spus prietena ei.

După ce sora mai mică a fost eliberată, ea a scris din nou pe Twitter de data aceasta spunând că lasă ancheta în seama autorităților. Mai mulți utilizatori de social media au observat o schimbare în tonul ei, ceea ce a stârnit îngrijorarea că ar fi fost redusă la tăcere sau constrânsă. Dar teama lor mai mare era că ea va dispărea cu totul.

De la moartea surorii mai mari, au urmat alte dispariții în întregul regat. La 17 februarie 2021, Refa Al-Yemi, în vârstă de 40 de ani, mamă singură a patru copii, a dispărut de la domiciliul ei din Jeddah. #Where’s _ Rafa _ Al Yami a început să circule pe Twitter. La 8 mai 2021, Ayesha Mohammed, o activistă pentru drepturile femeilor, a distribuit un videoclip care detalia moartea lui Hadil al-Harthi, o tânără saudită care a fost găsită moartă. Utilizatorii de pe Twitter au speculat că aceasta ar fi fost ucisă pentru că a împărtășit fotografii cu chipul ei pe contul său TikTok. Alături de poveștile tragice, utilizatorii postează hashtag-uri, inclusiv #TheSaudiWomanIsAfraid.

În iulie 2021, Departamentul de servicii sociale al Ministerului Sănătății din Arabia Saudită a dezvăluit că investiga 2.726 de cazuri de violență domestică, dintre care 2.035 împotriva femeilor. Cu toate acestea, pe rețelele de socializare au continuat să apară rapoarte despre femei care dispar sau sunt ucise de membrii familiei în crime de onoare. În aprilie 2022, un ziar englez din Arabia Saudită a raportat că o femeie saudită a fost ucisă de soțul ei într-un atac cu acid în Jeddah. Fiica ei fusese, de asemenea, arsă grav în atac. Bărbatul a fost arestat de poliție.

La câteva luni după înmormântarea surorii sale mai mari, sora mai mică s-a adresat din nou rețelelor de socializare, spunând că frații ei au fost eliberați și s-au întors acasă. Ea a cerut publicului să mențină presiunea asupra cazului dacă va fi arestată din nou sau încarcerată. De atunci, tweet-ul a fost șters, iar contul ei a fost dezactivat.

Ani mai târziu, prietena ei încă se teme pentru ceea ce i s-ar putea întâmpla surorii mai mici. „O sun zilnic”, spune prietenul, „nici măcar pentru a o întreba dacă este bine, ci doar pentru a verifica dacă este în viață și dacă nu a fost luată. Ce altceva pot să fac?”.