Potrivit celei mai recente ședințe de politică monetară a Consiliului guvernatorilor Băncii Naționale a României din 10 mai 2023, se anticipează o încetinire a ritmului de creștere economică a României în 2023 și 2024, dar nu la nivelul prognozat anterior, ca urmare a evoluțiilor din a doua jumătate a anului trecut.
Atât accelerarea atragerii fondurilor europene, în special a celor din cadrul Next Generation EU, cât și avansul economiei în a doua jumătate a anului 2022 au jucat un rol semnificativ în accelerarea creșterii economice a României în acest an și în anul următor.
BNR anticipează o creștere lentă a economiei
Potrivit economiștilor, consumul privat va continua să fie principalul motor de creștere a PIB-ului, dar numai dacă va încetini, în special în anul următor, ca urmare a majorării ratelor dobânzilor la creditele și depozitele gospodăriilor, a schimbărilor de pe piața muncii și a incertitudinii generate de conflictul prelungit din Ucraina. Acești factori vor fi compensați doar parțial de recuperarea puterii de cumpărare a populației, pe măsură ce inflația va scădea.
În documentul BNR, se arată că „S-a remarcat, totodată, că la creşterea economică va continua să contribuie consistent şi formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să scadă semnificativ în 2023 şi să crească uşor în 2024, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condiţiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale şi programului Next Generation EU, într-un mediu intern şi extern marcat însă de incertitudini şi costuri încă ridicate, precum şi de condiţii financiare înăsprite”.
Ce ne pregătește viitorul
Membrii Consiliului guvernatorilor BNR au declarat că se anticipează că impactul economic asupra exporturilor nete va fi neutru în acest an, dar va scădea semnificativ în 2024. Această prognoză se bazează pe anticiparea unei scăderi comparativ mai ușoare a cantității exporturilor de bunuri și servicii în 2023, precum și pe posibilitatea unei creșteri mai pronunțate a numărului de importuri în anul următor. Dinamica cererii interne și internaționale este relevantă pentru această evoluție.
Membrii Consiliului guvernatorilor BNR au afirmat în mod constant că în acest an se așteaptă o ajustare majoră a deficitului de cont curent ca procent din PIB, în parte datorită îmbunătățirii raportului de curs de schimb și a soldului veniturilor primare. Deși se anticipează că acesta va scădea doar marginal în 2024, va fi în continuare mult mai mare decât normele europene.
„S-a susţinut în acest context necesitatea ajustării consistente, printr-un mix de politici, a deficitului de cont curent şi a celui bugetar, care, prin dimensiunea şi îngemănarea lor, reprezintă vulnerabilităţi majore şi induc riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice”, mai precizează minuta publicată luni de BNR, potrivit România TV.
