Diverse

Rezervația naturală a „Pământurilor fără viață” din România a devenit geoparc internațional UNESCO

Rezervația naturală a „Pământurilor fără viață” din România a devenit geoparc internațional UNESCO
wikipedia.org

Pământurile fără viață („badland-uri”) și conurile vulcanice care aduc la suprafață „lava” rece și neagră (fiind de multe ori asemuită unor locuri de pe alte planete sau corpuri cerești), fac ca frumusețea unui peisaj natural din România să fie fascinantă!

Natura a înzestrat dealurile buzoiene cu un fenomen aparte, cunoscut sub numele de Vulcanii Noroioși, care se află pe teritoriul comunelor Berca și Scorțoasa, din județul Buzău, în partea centrală a Subcarpatilor de Curbură.

Situați pe locul II ca dimensiuni, după cei din Peninsula Apseron – Baku (Rusia), rezervația naturală „Vulcanii Noroioși” se întinde pe o suprafață de aproape 30 ha.

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Mici, cunoscuți de peste un secol pentru importanța lor științifică și peisagistică, au fost declarați în anul 1924 monument al naturii, iar din acest an (2022), rezervația a devenit oficial geoparc internațional UNESCO.

Cum ia naștere acest fenomen

Din adâncul pământului, emanațiile de gaze împing apele subterane la suprafață iar acestea înmagazinează argilă din rocile pe care le întâlnesc în cale.

Astfel se formează noroiul, care generează erupții permanente și care, în final, formează conuri și cratere de mici dimensiuni.

Acest peisaj este întregit, așa cum a descris prof. Mihai Mîncu,  de „șănțulețe și viroage adânci, plăci poligonale de noroi uscat și eflorescențe de sare, dar și de o vegetație variată, instalată mai puțin pe pământurile rele și mai mult pe versanții platourilor”.

Vulcanii Noroioși sunt grupați în patru areale, respectiv:

  • Fierbătorile de la Berca
  • Pâclele Mari
  • Pâclele Mici
  • Fierbătorile de la Beciu

 “Fierbătorile de la Berca” sunt situate în nordul localității Berca și reprezintă craterele cu o formă aproape circulară, care conțin noroi lichid. Gazele care ies la suprafață agită noroiul fiind dată impresia că acesta fierbe.

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari se află în partea centrală a depresiunii Berca pe un platou arid, de formă circulară, unde există numeroase aparate active de 2-3 m și fosile de 6-8 m, dezvoltate pe o suprafață de 22 ha. Aici predomină vulcanii care degajă noroi vâscos, care prezintă urme de petrol. Pâclele mari impresionează prin relief, iar conurile sunt foarte mari. Aici poți urca pe cel mai mare vulcan din Europa, un vulcan “scut”, întins pe o suprafață mare, având un con principal în centru și multe conuri secundare. Bolborosește mai tot timpul, generând mici explozii (bule de gaz care se sparg și aruncă cu mâl), dar și curgeri de noroi. Deși fenomenul este foarte diferit de vulcanismul magmatic, erupțiile seamănă foarte mult cu cele din Hawaii sau Stromboli, dar la scară mai mică, potrivit instatravel.ro

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici sunt ceva mai reduși ca înălțime și număr, excepție făcând partea centrală a platoului, unde se află un con proeminent, înalt, care are în partea superioară două cratere active de dimensiuni mari. Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip botanic și geologic) aflată pe raza comunei Berca din județul Buzău. Pâclele Mici se află la o altitudine de 341 m și au o suprafață de 16,5 ha.

Vulcanii de la Beciu sunt situați pe o suprafață restrânsă, în apropierea drumului Beciu-Arbanași, activitatea acestora constând mai mult în fierbători.

Diferența dintre Pâcle și Fierbători este dată de noroi. Noroiul este sărac în apă, el este mai vâscos, adică mai cleios. În acest caz, curge mai greu, este mai lipicios și poate forma conuri înalte.

Dacă noroiul are mai multă apă în compoziție, devine mai lichid și prin urmare nu poate forma conuri, însă ii este ușor să formeze lacuri.

Cum se poate ajunge la Vulcanii Noroioși

 Pentru a ajunge la Vulcanii Noroioși, se merge pe DN 10 (Buzău-Brașov) până în localitatea Sătuc (comuna Berca), iar de aici se mai parcurg încă 20 de km.

Viața din zona vulcanilor noroioși

În zona vulcanilor noroioși, solul este sulfuros și sărăturos, ceea ce îl fac să fie unul neprielnic vegetației obișnuite. Aici se regăsesc, totuși, anumite specii de plante special adaptate, cum sunt Nitraria schoberi și Obione verrucifera, pentru care mediul de viață  e unul propice.

FOTO slideshare.net