Diverse

Un litigiu cu Arhiepiscopia Romano-Catolică București poate să lase Electrecord fără sediul vechi de zeci de ani

Un litigiu cu Arhiepiscopia Romano-Catolică București poate să lase Electrecord fără sediul vechi de zeci de ani

De-a lungul timpului, locațiile centrale ale unor societăți de stat sau private au reprezentat o tentație. Și când ispita este mare și admenitoare, oamenii pornesc inclusiv la drumul juridic. Iar acest drum, din păcate, este accesibil oricui. Poate merge în instanță un om cu probleme psihice, o persoană care dorește răul cuiva sau individul care își scrie singur o hârtie, cum se presupune în cazul pe care îl prezentăm în continuare.

Un litigiu cu Arhiepiscopia Romano-Catolică București poate să lase Electrecord fără sediul vechi de zeci de ani

De mai mulți ani, Electrecord SA se află in insolvență, din cauza unor datorii istorice post privatizare, cauzate în principal de obligația contractuală de menținere a unui număr mare de angajați, în condițiile în care casetele audio vechi sau discurile au dispărut de pe piață, locul lor fiind luat de CD-uri și, mai nou, de muzica digitalizată.

Pe acest fond, când oricum înota în valul tranziției de piață și al evoluției muzicale, Electrecord primește o lovitură directă de la Arhiepiscopia Romano-Catolică București, care nu vrea altceva decât sediul vechi, de zeci de ani, al celor care ne-au încântat viața ani buni. Anul acesta, Electrecord împlinește frumoasa vârstă de 90 de ani.

Arhiepiscopia Romano-Catolică București pretinde că este proprietarul de drept al locației din Calea Călărașilor nr. 11, locul unde se află sala cu cea mai bună acustică din România, precum și celebrul studio în care s-a înregistrat aproape toată muzica de referință românească.

Ca probe au fost prezentate înscrisuri de mână, depuse în copie xerox la instanța de judecată. Foaia de hartie scrisă de mână datează din anul 1858, după cum spun cei care revendică locul respectiv. În acest caz, un preot romano-catolic a povestit că a cumparat niște case “în Mahalaua Sfânta Vineri”.

Cu xerox-ul actului, reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București au cerut să se retrocedeze imobilul de 1000 m.p. din buricul Bucureștilor.

Arhiepiscopia Romano-Catolică București a reușit, în baza presupusei hârtii, care nu există în dosar ca original, ci doar copie, să câștige, la prima înfățișare.

Prin urmare, în baza unui simplu xerox atribuit unui preot, care se presupune că ar fi a scris de mână actul datat 13 februarie 1858 (acum vreo 160 ani), s-a găsit instanța de la Judecătoria Sectorului 3, prin sentința nr. 6624 din 11 aprilie 2012, să decidă că imobilul din Calea Călărașilor nr. 11 este al Arhiepiscopiei Romano Catolice București (ARCB). Prin această decizie, aceeași instanță a dispus și evacuarea Electrecord SA din imobilul respectiv. Dar litigiul dintre cele două părți nu se oprește aici.

Interesant este și numele celui care semnează documentul – Heruvim. A existat o astfel de persoană cu astfel de nume, este o întrebare. Din punct de vedere religios, heruvimul este un înger care stă lângă scaunul domnesc, alături de serafim.

Incredibil, dar adevărat. În baza acestuit act, ARCB a avut câștig de cauză în 2012, la Judecătoria Sectorului 3. De atunci și până în prezent,  de peste 10 ani, dosarul se tot judecă, fiind în prezent în faza de re-rejudecare a apelului pe rolul Tribunalului București – Secția V Civilă.

Între timp, Electrecord trebuie să prezinte, la rândul lui, instanței, o mulțime de acte, mai vechi și mai noi, expertize și documentări, la fața locului și altele de acest gen. Prin urmare, procesul continuă.

Electrecord este cea care în perioada comunistă, dar și după, a realizat (pe discuri de vinil, pe casete și CD-uri) înregistrări cu cei mai îndrăgiți cântăreți ai muzici românești. De la muzica simfonică și ușoară, ajungând până la cea populară și lăutărească. Iubitorii muzicii îl numeau – Electrecord, inimă de vinil.

Lumea Justiției prezintă, pe larg, povestea halucinantă a vânătorii acerbe a imobilului din Calea Călăraților nr. 11 (actual Bdul Corneliu Coposu nr. 11), deținută de celebra casă de discuri Electrecord.

Potențiala dorință de desființare a unui nume vechi, precum Electrecord, nu știu de ce, dar ne duce cu gândul la faptul că în ultimele decenii doar am dărâmat tot ce era și nimic nu am mai construit. Totul am vândut străinilor și nimic nu am mai cumpărat. Și exemplele ar putea continua.

Foto: pixabay/ evz