International

Uniunea Europeană aruncă pe masa reuniunii G7 patru teme: Ucraina și China, probleme arzătoare

razboiul din ucraina (sursă foto: The New Yorker)
Foto: tehenewyorker.com

Uniunea Europeană aduce pe masa liderilor G7 patru teme: războiul din Ucraina, cu implicațiile sale europene și globale, relația extrem de complexă cu China și securitate economică.

A patra temă este pericolul nuclear. Toate se împletesc, se influențează reciproc la nivel global.

Războiul din Ucraina este punctul în care toți liderii G7 sunt pe aceeași lungime de undă, de la susținerea militară, economică și umanitară pentru Ucraina, până la detalii ale sancțiunilor impuse Rusiei. Și asta pentru că războiul din Ucraina nu este un simplu conflict la marginea Europei, din cel puțin două motive mai ample.

Problema devine globală

În primul rând, vorbim de Rusia ca agresor, cu granițe din Finlanda până în vecinătatea Japoniei. Nu doar Finlanda se simte amenințată de exercițiul de forță al Rusiei, drept pentru care a intrat rapid în NATO, ci și Japonia.

De aceea și întărirea parteneriatului militar dintre Japonia și Statele Unite, iar acum, în marja summitului G7, Japonia semnează un parteneriat similar cu Marea Britanie.

Ca dovadă că insecuritatea globală crește, nu doar statele NATO măresc bugetele pentru apărare, ci și Japonia, devenită peste noapte țara cu cel de-al treilea cel mai mare buget pentru acest sector. O a doua problemă ridicată de războiul din Ucraina este cea politică, a regimurilor nedemocratice care amenință comunitatea relativ mică a statelor democratice.

Corupția și dezinformarea

Charles Michel, președintele Consiliului European: ”Doar 13% din populația lumii trăiește în state cu regimuri democratice. Cu alte cuvinte, este o presiune uriașă asupra valorilor democratice, pe care noi vrem să le apărăm. Iar războiul din Ucraina este unul în care aceste valori sunt atacate. Dincolo de războiul propriu-zis, există arme suplimentare, pe care aceste regimuri din lume le utilizează: corupția și dezinformarea”.

Relația cu China este o problemă pe care și-o pune din nou toată lumea liberă, în condițiile în care China evoluează economic, militar și deci geopolitic într-o manieră care a surprins. Iar pe măsură ce crește, China devine și mai autoritară, mai sigură pe sine la nivel internațional, iar asta se vede și în relațiile economice.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: ”Am observat tendința Chinei de a impune măsuri coercitive în relațiile economice cu anumite țări, cum ar fi Lituania, Japonia sau Australia, și, în general, suntem vulnerabili în fața acestor tendințe, mai ales acolo unde avem dependențe economice. De aceea luăm măsuri de a ne spori reziliența tocmai pentru a preveni aceste vulnerabilități. Așa se explică și noile politici europene în privința materialelor critice și în privința tehnologiilor de ultimă generație. Japonia este una din primele țări de pe glob care a abordat securitatea economică și a făcut din ea tema principală a președinției în grupul G7. Comisia Europeană va pune și ea pe masă o astfel de strategie în iunie”.

Dialog deschis

Tocmai de aceea, Uniunea Europeană a propus Chinei ca, în loc de o relație din ce în ce mai rece, în care toată lumea să piardă, să aibă loc un dialog deschis, prin care să fie reduse riscurile, cu beneficii mutuale. Aici, Europa este vulnerabilă, pentru că depinde uriaș de mult de materialele critice necesare tehnologiilor de ultimă generație.

Însă, cu China mai există câteva probleme, care vor fi discutate la Hiroshima. Una este relația apropiată cu Rusia, iar China nu a condamnat agresiunea din Ucraina. Apoi problema Taiwanului, un soi de Ucraina latentă în apele de sud ale Asiei.

Nu în ultimul rând, puterea militară tot mai dezvoltată a Chinei, o țară nucleară. Iar dacă vorbim de nuclear, aici lucrurile se complică. Pe de o parte, avem declarațiile lui Vladimir Putin, iar mulți se tem ca nu cumva războiul din Ucraina să escaladeze, void sau accidental, către o evoluție nucleară. Dacă ne uităm către Japonia, președintele G7, aceasta se vede flancată la vest de trei țări nucleare autoritare: Rusia, China și, de ceva vreme, Coreea de Nord. De unde și interesul unei discuții G7 tocmai la Hiroshima, acolo unde a avut loc prima lansare a bombei atomice.