Din cauza comportamentului pe care îl are, a modului de gândire sau a valorilor sale în viață, o persoană poate să simtă ură pentru cineva
Ura nu duce neapărat la acțiuni malefice directe (cum ar fi agresiunea sau insultele), deoarece o persoană poate:
Adesea, resentimentele se manifestă sub formă de calomnie sau mai subtil, sub forma unei defăimări constante și rău intenționate.
Umilința, cu atât mai mult dacă este publică, este principalul motor al urii, mai ales la persoanele nesigure.
În vremurile actuale, efectul de ranchiună a devenit mai vizibil, deoarece unele rețele sociale au devenit un loc pentru:
Deși nu totul este ură pe rețelele de socializare, gradul de anonimat și sentimentul de impunitate pe care aceste rețele îl pot oferi înseamnă că multe persoane, încurajate de natura virală pe care ura o dobândește adesea, își pierd inhibițiile în ceea ce privește descalificarea, insultarea sau amenințarea altora.
Sub forma unor gânduri de dispreț, a unor sentimente de furie intensă și de lungă durată și a unor comportamente de distanțare sau de confruntare cu agresorul se manifestă resentimentul.
Câteodată, ura este trăită într-un mod grosolan și intens, ca o adevărată pasiune, iar alteori într-un mod mai puțin absorbant, ca un resentiment cronic care se perpetuează în timp și chiar se transmite din generație în generație. Ura, care poate deveni obsesivă și adesea este însoțită de o descalificare morală și chiar de o dezumanizare a persoanei respinse.
Ura poate fi:
Ranchiunile colective sau reciproce se bazează pe prejudecăți care pot fi transmise din generație în generație și care dau coeziune grupului care le împărtășește.
La nivel fizic, ura generează o stare de excitație care poate produce:
La nivel psihologic, ura este o recunoaștere dureroasă a neputinței sau a inferiorității față de persoana urâtă.
A trăi cu resentimente sau cu dorința de răzbunare este dăunător pentru sănătate, deoarece generează și mai multă ură și nu permite persoanei să meargă mai departe fără această povară grea.
În cazul unor persoane, resentimentele pot duce la sentimente de vinovăție, așa cum se întâmplă și în cazul invidiei, pentru că nu se pot abține să nu-i dorească răul persoanei urâte, iar acest lucru contravine conștiinței lor morale și sistemului de valori pe care și l-au asumat, ceea ce poate duce la păstrarea resentimentelor, fără a le mărturisi nimănui. În astfel de cazuri, ura se poate transforma în dispreț de sine.
Deseori, ura nu se stinge niciodată pe deplin și creează o emoție negativă în persoana care suferă de ea, ceea ce o transformă într-un mecanism negativ de adaptare.
Mai mult, există cei care, printr-un fenomen de generalizare, își transformă ura față de cineva în resentimente împotriva întregii lumi.
Unii oameni sunt predispuși la ură, cum ar fi cei care sunt neîncrezători, nesiguri și lipsiți de empatie. Resentimentele nesănătoase pot conduce la o distorsionare a realității.
Mecanismele uitării ar putea neutraliza ura, dar la unele persoane hipersensibile amintirea umilinței trăite sau percepute ca atare împiedică uitarea.
Ura este foarte rezistentă la extincție, dar uneori se diminuează pentru o perioadă de timp sau își pierde din intensitate atunci când o persoană:
Prevenirea urii implică îmbunătățirea stabilității emoționale, a empatiei, a iertării și a capacității de a admira realizările celorlalți, citează alephnews.ro
Pe măsură ce Paștele se apropie, mulți oameni se întreabă câte ouă roșii este bine…
Kaufland România a anunțat programul de funcționare al hipermarketurilor sale în perioada sărbătorilor de Paște.…
Postul negru în Vinerea Mare este o practică profundă în tradiția ortodoxă, marcată de abstinența…
Indemnizațiile pentru invalizi, veterani și văduve de război au fost majorate începând din ianuarie 2024.…
Ministerul Finanțelor lucrează la introducerea unor noi taxe. Potrivit proiectului, accizele la tutun vor fi…
Vârstnicii din România au primit vești bune de la guvern. Au fost alocate 10 miliarde…
This website uses cookies.