Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană vor încerca astăzi să încheie un acord politic privind planul Bruxelles-ului de a reduce cu 15% consumul de gaze în perspectiva iernii viitoare, în faţa temerilor privind o oprire a livrărilor de către Rusia. Subiectul va fi tratat într-un Consiliu Extraordinar al Energiei, unde ţările membre se aşteaptă să se pună de acord asupra unui plan prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană, care a generat multe dezbateri.
Contre la Bruxelles privind încheierea unui acord politic privind reducerea cu 15% a consumului de gaze pentru ierna viitoare
Spania a fost prima ţară care a respins propunerea iniţială a Bruxeelles-ului, o poziţie la care au aderat, ulterior, şi alte ţări, precum Portugalia şi Grecia. De atunci, multe ţări au ridicat obiecţii, dintr-un motiv sau altul.
Germania, foarte dependentă de importurile de gaze din Rusia, s-a pronunţat însă în favoarea propunerii Bruxelles-ului încă din prima zi.
Întrebat de Radio România Actualităţi, ce crede despre această întâlnire a miniştrilor energiei, profesorul Mircea Coşea speră să nu reuşeasă, întrucât nu este o propunere acceptabilă, din mai multe puncte de vedere.
„Eu sper să nu, să nu reuşească, pentru că, din punctul meu de vedere, e o propunere care nu este deloc acceptabilă, din mai multe puncte de vedere. Nu poţi să propui o asemenea măsură în condiţiile în care există atât de mari deosebiri între ţările membre. Eu zic că din toate punctele de vedere, şi al condiţiilor de viaţă şi a condiţiilor de temperatură, al preţurilor la energie, al posibilităţilor de import de energie, a resurselor de energie, deci e foarte complicat şi o astfel de măsură, după părerea mea, încalcă şi principiile UE încă de la înfiinţarea ei, şi anume nu poţi să impui o regulă în toate ţările privind viaţa internă a populaţiilor din diferite ţări, ale colectivităţilor din diferite ţări”.
Foto: Mircea Coşea
Germania, care este promotoarea acestor idei încearcă să supravieţuiască unor condiţii grele, pe româneşte spus, pe spatele altora
În ceea ce priveşte România, Mircea Coşea a declarat că lucrurile sunt foarte complicate
„Înţeleg să impui pe politici economice pe politici agrare, pe politici bancare, dar pe condiţiile de viaţă ale unui popor, nu, iar în ceea ce priveşte România, lucrurile sunt complicate, pentru că noi deja avem probleme cu gazul. Vedeţi, ni se spune că noi nu avem niciun fel de grijă în iarna aceasta pentru că avem rezerve de gaz. Dacă însă se pune în aplicare această politică de solidaritate energetică, păi, nu mai putem fi siguri că avem aceste rezerve şi putem trăi liniştiţi la iarnă, pentru că Germania, care este promotoarea acestor idei şi care încearcă acum să supravieţuiască unor condiţii grele, pe româneşte spus, pe spatele altora, pentru că această solidaritate înseamnă: dacă eu n-am energie astăzi, daţi-mi voi, ceilalţi, care aveţi, deci această situaţie nu e deloc /…/ României pentru că noi trebuie să importăm gaz, nu avem încă capacitatea totală de consum. Acest import noi îl facem la preţuri mai mari decât celelalte ţări pentru că noi nu importăm de la Gazprom, importăm prin terţi, cu preţuri mai mari, iar deocamdată avem probleme cu gazul, care distrug economia”.
Despre întâlnire, profesorul Coşea spune că ministrul român al Energiei trebuia să plece cu un mandat, care, mai mult trebuia să-l cunoaştem şi noi.
„Eu mă mir că nu s-a pus în discuţie… mă rog, aici, între paranteze fie spus, ministrul Popescu trebuia să plece la Bruxelles cu un mandat, pe care trebuia să-l cunoaştem şi noi, noi, cei care votăm şi plătim impozite şi taxe, dar, mă rog, asta-i altceva. Deci, noi avem probleme foarte mari. Economia României suferă în două domenii care sunt strategice pentru noi. Că din cauza lipsei de gaz şi a preţului lui, noi am închis sau închidem de la 1 august industria de aluminiu! Vă daţi seama?
România, cel mai mare producător de aluminiu din Europa
România, cel mai mare producător de aluminiu din Europa, spune Coşea, industrie strategică, aluminiul este produs strategic şi noi, pentru că nu reuşim să avem o politică coerentă în legătură cu preţurile gazului, închidem această instituţie, care alimentează bugetul statului şi dă de lucru la aproximativ 80.000 de oameni pe orizontală, pentru că merge până la Slatina, până la combinatul de la Slatina!
„Am închis industria de îngrăşăminte chimice din acealşi motiv, că n-avem gaz! Sau că avem gaz prea scump, din import! Dacă nu se realizează o plafonare sau alt tip de reglementare a pieţii gazului, în primăvară vom avea zeci de falimente la întreprinderile industriale, pentru că nu vor suporta preţurile!”
Această solidaritate energetică foloseşte doar unor ţări puternice din Occident şi în primul rând Germaniei
În contextul ăsta e complicat să mai reduci şi consumul într-o manieră voluntară şi să fii supus şi unui pericol ca la un ordin care vine de la Bruxelles să scoţi din rezerva ta, pe care ai plătit-o cu banii poporului respectiv, că n-am primit /…/ de la Bruxelles, şi să i-o dăm altcuiva. În schimbul a ce? Ce ni se dă în schimb? Dacă noi acest gaz îl dăm în Germania, Germania transferă în România o fabrică? Vreun /…/ ceva, îl pune aici ca să fim chit pe chit? Nu. Deci această solidaritate, /…/, până la urmă, serveşte unor ţări putenice din Occident şi în primul rând Germaniei ca să-şi rezolve anumite probleme pe seama întregii comunităţi, ceea ce nu este deloc corect. Şi acum, mai este încă ceva. Vedeţi, nu poţi să nu-ţi pui întrebarea într-o manieră aşa, să zicem, nu prea ortodoxă, dar trebuie ca să ţi-o pui: nu cumva lucrul ăsta există pregătit mai de mult timp?”.
S-a scos din legea offshore ce era mai important: gazul extras din Marea Neagră rămâne în România, nu se exportă
Mircea Coşea nu înţelege de ce în Legea offshore, votată cu atâta entuziasm de parlamentarii noştri, de acum vreo două luni de zile, a fost scos în ultima clipă paragraful care spunea următorul lucru în caz de necesitate, gazul extras din Marea Neagră rămâne în România, nu se exportă! Acest paragraf a fost scos!
„Deci, în România, acum, este foarte uşor ca acel gaz pe care îl scoatem din Marea Neagră să nu rămână în România! Să-l trimitem în altă parte, eventual prin intermediul Bursei de la Viena!
Deci, măsura asta pe care deja o contestă anumite ţări care au făcut o analiză foarte bună şi care n-au sărit imediat să aplaude trebuie bine discutată. Eu nu pot să zic, nu am încredere că România pleacă cu un mandat de negociere solid! Nici n-avem omul care să negocieze, nici n-avem o idee în legătură cu negocierea. Speranţa e ca celelalte ţări”.
Bruxelles a propus în planul prezentat pe 20 iulie în primul rând o reducere voluntară a consumului de gaze pentru a îmbunătăţi rezervele strategice şi, în cazul în care situaţia se agravează, diminuări obligatorii.
Republica Cehă, care prezidează Consiliul UE în actualul semestru, conduce zilele acestea negocierile între statele membre legate de propunerea CE, în care au fost introduse unele modificări faţă de textul iniţial, au precizat surse diplomatice.
