Actual Politică

Cu ce probleme se va confrunta România, dacă va deveni membru Schengen până la finalul anului 2022

Cu ce probleme se va confrunta România, dacă va deveni membru Schengen până la finalul anului 2022

Premierul Nicolae Ciucă a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că Bruxelles-ul va renunţa la Mecanismul de Cooperare şi de Verificare (MCV) pentru România, care ar putea deveni membru Schengen până la finalul anului 2022.

Cu ce probleme se va confrunta România, dacă va deveni membru Schengen până la finalul anului 2022

Referindu-se la războiul din Ucraina, premierul României a declarat că acesta deschide o falie între statele libere şi cele autocrate şi a apreciat că NATO trebuie să se pregătească pentru o desfăşurare de lungă durată pe flancul estic.

„Este o iluzie să ne aşteptăm ca relaţiile dintre Rusia şi Occident să revină la starea de dinainte de război imediat după încetarea luptelor din Ucraina, în condiţiile în care Kremlinul pare hotărât să creeze un tampon între el şi NATO”, a declarat premierul.

Deşi a spus că nu crede că Rusia va ataca o ţară NATO – declanşând un conflict deschis – Nicolae Ciucă este de părere că războiul actual a confirmat avertismentele lansate timp de peste un deceniu de membrii estici ai Alianţei că preşedintele Vladimir Putin este hotărât să recupereze teritoriile controlate cândva de Uniunea Sovietică.

„Rusia nu gândeşte ca noi. Rusia nu se comportă ca noi. Situaţia de acum, se pare, recreează acea gaură dintre civilizaţia occidentală şi civilizaţia orientală – între ţările libere, democratice şi regimurile autocratice”,  a subliniat Nicolae Ciucă, în vârstă de 55 de ani, în interviul acordat marţi în biroul său din Bucureşti.

Dacă ruşii „nu vor să se oprească cât mai repede posibil şi să negocieze, să găsească o soluţie, să recunoască integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Ucrainei, vor face acelaşi lucru cu alte ţări”, a avertizat el.

Guvernul intenţionează să crească ţinta de cheltuieli de apărare a României dincolo de pragul minim prevăzut de NATO, la 2,5% din Produsul Intern Brut. Aproximativ o treime din această sumă va fi destinată achiziţionării de arme, între care avioane de luptă, submarine, corvete, vehicule blindate de luptă şi drone, a declarat şeful executivului de la Bucureşti.

„Nu este vorba doar de apărare, ci şi de securitatea alimentară” la nivel global. Este vorba despre o regiune care este, de asemenea, foarte apropiată de regiunea Balcanilor, aşa că toate aceste decizii luate pentru a creşte descurajarea şi apărarea de-a lungul întregului flanc estic sunt foarte binevenite”.

Nicolae Ciucă a declarat, de asemenea, că se aşteaptă ca România – după mai mult de un deceniu de aşteptare – să obţină intrarea în spaţiul Schengen înainte de sfârşitul anului.

„Tot ceea ce am făcut de când a început conflictul arată că suntem pregătiţi să devenim membru Schengen”, a spus Nicolae Ciucă, referindu-se la spaţiul UE fără controale la frontiere. „Chiar ne aşteptăm ca toţi ceilalţi lideri ai UE să recunoască tot ceea ce am făcut”.

Marius Budăi: Problema principală a noastră va fi cu importul de forţă de muncă în momentul în care România va intra în spaţiul Schengen

Aderarea României în spaţiul Schengen vine atât cu lucruri bune, dar şi cu lucruri mai puţin convenabile pentru ţara noastră. Problema a fost ridicată de ministrul Muncii, Marius Budăi care spune că principala problemă a României în ceea ce priveşte importul de forţă de muncă va fi în momentul în care ţara va intra în spaţiul Schengen, deoarece există riscul ca acei muncitori să plece de la noi, iar singura soluţie, găsită cu experţi constituţionalişti, ar fi un acord bilateral în momentul în care se semnează contractul de muncă.

„Problema principală a noastră va fi cu importul de forţă de muncă în momentul în care România va intra în spaţiul Schengen şi cunoaşteţi foarte bine care sunt riscurile: de a intra şi, în continuare, să plece de la noi”, spunea Marius Budăi.

După discuţiile din 2019, spune Budăi, cu miniştrii şi cu ţările cu care am făcut ulterior parteneriate astfel încât să putem să mergem să importăm forţă de muncă, am solicitat miniştrilor de muncă de acolo şi Guvernului de acolo astfel: atunci când dau posibilitatea oamenilor să plece, şi singura care a răspuns într-un mod cât mai rapid a fost Vietnamul, cei de acolo, de la agenţiile lor şi de la tot ceea ce înseamnă agenţii de plasare a forţei de muncă, să îi informeze, să le spună că, dacă pleacă de la angajator, într-un an sau doi ani, nu mai reţin exact, vor fi rechemaţi în ţară. Dar asta e o chestiune pe care o putem face bilateral şi depinde foarte mult de înţelegerea celorlalţi.