Conform estimărilor efectuate de Comisia Europeană pentru anul 2024, deficitul României se prognozează să depășească 6,5% din PIB. Consiliul Fiscal anticipează că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB.
Aceste proiecții sunt prezentate în cadrul Raportului de analiză a convergenței „România – Zona Euro Monitor” nr. 15/2024, sub titlul „Europa și pierderea dividendului păcii”. Este subliniat în raport că, pentru a preveni o creștere semnificativă a deficitului, ar putea fi necesar să se ia în considerare o nouă reducere drastică a cheltuielilor de capital.
Deficitul ar putea depăși 6,5% din PIB
„În acest context, cu multe riscuri şi pericole, sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, care ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos. Este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, deficitul bugetar este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023, nu s-au realizat progrese faţă de 2022. Anul acesta este electoral; presiuni sunt în creştere pe bugetul public.
Dată fiind execuţia bugetară de până acum şi alte date, CE are estimări pentru 2024 ce duc deficitul la peste 6,5% din PIB. Consiliul Fiscal a estimat că deficitul va fi în jur de 6,4% din PIB în 2024, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital. Programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. În 2025, se va simţi şi impactul deplin al reformei pensiilor, care înseamnă circa 1,6% din PIB. Este aici o vulnerabilitate majoră a economiei. Este atenuată, parţial, de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (sub 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) şi Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”, susţine Daniel Dăianu, coordonatorul echipei de proiect, potrivit Adevărul.
Conform declarațiilor sale, rezervele valutare de la Banca Națională a României reflectă o intrare masivă de fonduri europene. Daniel Dăianu subliniază că în 2023 s-a înregistrat o scădere a deficitului de cont curent, care a ajuns la aproximativ 7% din Produsul Intern Brut, în comparație cu peste 9% în 2022, datorită în principal îmbunătățirii ratei de schimb.
Consolidarea fiscală este îngreunată
Conform declarațiilor sale, rezervele valutare de la Banca Națională a României reflectă o intrare masivă de fonduri europene.
„Consolidarea fiscală este îngreunată şi de confuzii în dezbaterea publică. Unii afirmă că, atât timp cât investiţiile publice sunt în preajma deficitului bugetar, finanţele publice nu sunt primejduite. Este o teză falsă, ce ignoră că mult din investiţiile publice sunt fonduri europene. Iar banii europeni nu finanţează deficitul bugetar – ele se văd pe ambele părţi ale bugetului public.
Deficitul bugetar se finanţează de pe piaţa internă şi cea externă. Nici deficitul de cont curent nu este acoperit de banii europeni; finanţarea se face prin investiţii străine directe şi împrumuturi. Banii europeni pot limita însă deficitul de cont curent, aşa cum fac remiterile. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei la UE, aşa cum NATO este centura de securitate pentru România. Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice, sprijină balanţa de plăţi etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran”, afirmă Daniel Dăianu.
