Deprinderi pentru o inimă sănătoasă

Totodată, trebuie respectate și anumite reguli de preparare corec­tă a infuziei: întrebuințați apă încălzită la 70 grade C și nu depășiți niciodată durata de infuzare maximă, de trei minute.

Odihna, benefică pentru aparatul cardiovascular

O influență pozitivă asupra întregului corp și, în mod special, asupra sistemului cardiovascular o are odihna (șapte până la opt ore de somn odihnitor pe noapte ).

Conform multor studii, oamenii care dorm suficient (și nu oricum, ci având un somn de calitate),  au artere mai sănătoase și valori mai mici ale tensiunii arteriale.

În egală măsură, tot potrivit spe­cialiștilor, siesta (acel somn scurt de după masa de prânz), produce efectul menționat anterior. Totuși, siesta  nu ar trebui să dureze maim ult de 20 de minute, pentru a nu tulbura odihna nocturnă.

Grăsimile consumate trebuie să fie de calitate superioară

Se știe faptul că acizii grași Omega-3 pot preveni rigidizarea arterelor, coborând nive­lul colesterolului „rău” LDL și împiedicând ast­fel formarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge. Aceștia îmbunătățesc și capacitatea de pompare a inimii.

Uleiurile vege­tale (de rapiță, in, măs­line sau nucă) și peștele gras (somon, he­ring sau macrou) sunt surse excelente de gră­simi Omega-3.

Greutatea corporală trebuie menținută în limite normale

Obezitatea favorizează hipertensiunea arte­rială care, în timp, aduce prejudicii severe siste­mului cardiovascular.

Iar o scădere în greutate de numai câte­va kilograme are efec­te favorabile la nivelul inimii.

Pen­tru reducerea surplusului de greutate se recomandă exercițiu fizic în combinație cu o ali­mentație sănătoasă, cu multe legume și fructe.

Stresul trebuie să stea departe de noi

Stresul zilnic și sentimentele negative  (cum ar fi mania), fac să crească tensiunea și obosesc inima.

Stările de stres acut pot fi ameliorate cu ajutorul unui exer­cițiu simplu de respirație: închideți ochii, inspirați pe durata a patru secunde, iar în următoarele șapte secunde expirați. Frec­vența calmă a respi­ra­ției sugerează corpu­lui că totul este în ordine și că, prin urmare, el se poate des­tinde.

O altă recomandare ar fi să in­tercalați regulat pauze de odihnă printre activită­țile zilnice (de exemplu, o cană de ceai sorbită în tih­nă, o baie relaxantă, o plimbare, etc).

Sportul, în anumite situații, nu este indicat

În perioade de răceli (cu tuse, dureri în gât, nas înfundat…) sportul nu este indicat, întrucât acesta suprasolicită sistemul imunitar, slăbindu-l și împiedicându-l să funcțio­neze cu eficiența necesară. Prin urmare, sportivul zelos își poate agrava infecția.

Dacă virusul care a provocat răceala a atacat între timp și mușchiul cardiac, antrenamentul va crea prejudicii inimii pe termen lung. De aceea, recomandarea este să se respec­te această regulă generală: în condițiile în care organismul luptă cu o infecție, trebuie evitată oboseala fizică, până când simptomele se atenuează. Abia atunci se poate relua programul sportiv obișnuit, dar cu prudență, dozând gradual efortul.

Mișcarea trebuie să facă parte din programul zilnic

Pentru fortificarea inimii nu este necesar un efort fizic epuizant. O plimbare de zece minute, în pas alert, în fiecare zi, va micșora deja riscul de boli cardiovas­culare cu 20%.

Ca și recomandare, coborârea din autobuz cu două stații mai devreme și parcurgerea pe jos a diferenței de distanță până la destinație.

De asemenea, foarte eficient este și pedalatul pe bicicletă.

Controlul medical periodic nu trebuie desconsiderat

Cu cât stabilirea diagnosticului este mai precoce, cu atât tratamentul va da rezul­tate mai bune. De aceea,  sunt indicate investigațiile medicale periodice, cu carac­ter profilactic (la fiecare 3 ani, din momen­tul când împlinirii vârstei de 35 de ani, apoi la intervale mai scurte).