International

Diplomația alimentară, un nou concept pentru stabilitatea mondială. Ne îndreptăm spre „marea foamete”

Diplomația alimentară, un nou concept pentru stabilitatea mondială. Ne îndreptăm spre „marea foamete”
Arhivă

Pentru a evita orice criză neplăcută în anii următori, o trecere în revistă a politicilor agricole, alimentare și bugetare la nivel mondial este esențială, pentru a obține o independență deplină pentru fiecare continent în parte, capabil să devină un teren de reproducere în domeniul alimentar. Diplomația alimentară s-a impus, în ultima perioadă, ca un nou concept de putere și șantaj în relațiile internaționale.

Diplomația alimentară, un nou concept pentru stabilitatea mondială. Ne îndreptăm spre „marea foamete

Raportul anual 2021 al organizației ONU pentru agricultură trage un puternic semnal de alarmă privind securitatea alimentară și nutriția, avertizând că lumea se îndreaptă spre haos. O constatare care urma să fie agravată de criza severă provocată de pandemia de Covid-19, dar și de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care incită și mai mult presiunile preexistente asupra prețurilor și aprovizionării cu alimente. De această dată, nu doar Africa și Asia de Est sunt cele care suferă de foame în izolare: întreaga lume devine dureros de speriată de riscurile speculațiilor și agravării insecurității alimentare.

Zeci de milioane de oameni, înfometați

Anul acesta, pe data de 19 aprilie 2022, secretarul american pentru Trezorerie, Janet Yellen, în cadrul discursului său în contextul unei sesiuni de lucru, organizată la Congres, în marja reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, a subliniat că criza alimentară globală, exacerbată de războiul din Ucraina, ar putea arunca zeci de milioane de oameni din lume în sărăcie, solicitând țărilor partenere și aliaților Statelor Unite și instituțiilor financiare internaționale să se mobilizeze.

Este timpul ca dialogul, în cadrul organismelor internaționale (OMC, OMS, OCDE, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, Comitetul pentru Securitatea Alimentară Mondială, Programul Alimentar Mondial, Uniunea Africană, Uniunea Europeană, Summit-ul Națiunilor Unite privind sistemele alimentare) să fie reorganizate, pentru implementarea efectivă a unui nou mecanism internațional de solidaritate, articulat în jurul diplomației multilaterale și alimentare, care să reunească zeci de țări, dar și actori nestatali, precum ONG-urile.

E nevoie de reguli noi pentru industria alimentară, susțin analiștii

Astfel, între luptele pentru putere, secetă, penurie și surplus de ofertă, diferitele organizații globale care codifică și reglementează producția, distribuția și consumul de alimente nu mai sunt capabile să răspundă nevoilor lumii de astăzi. De aici și nevoia iminentă de a defini o nouă reglementare universală, în condițiile de eliberare a stocurilor, politicile de aprovizionare și livrare a produselor alimentare, în special a cerealelor. Aceste instituții internaționale ar trebui, în mod iminent, să pună în aplicare planuri de răspuns rapid la crize, precum și sisteme de avertizare pentru a prezice viitoarele penurii.

Dintr-o altă perspectivă, rezistența ofertei mondiale de cereale ar trebui consolidată, prin dezvoltarea unor studii de fezabilitate pe teren, cu accent pe potențialul noilor regiuni producătoare și îmbunătățirea productivității prin cercetarea de noi soiuri, mai bine adaptate diferitelor regiuni de creștere. De asemenea, și în fața amenințărilor și problemelor globale și în creștere, acordurile bilaterale ar trebui să cedeze loc multilateralismului, care ar asigura transparența pieței și ar organiza o solidaritate internațională eficientă. În caz contrar, riscul neclintit de foamete, inflație a prețurilor și criză politică va scufunda cea mai mare parte a lumii – se arată în ultimele analize.