Actual Politică

Documentar. Cine a fost Jean Mihail, românul care a salvat economia țării acordându-i un împrumut

Documentar. Cine a fost Jean Mihail, românul care a salvat economia țării acordându-i un împrumut
Arhivă/ Wikipedia

Puțini cunosc astăzi faptul că, în timpul Marii Depresii din anii 1930, România a fost salvată de la o situație econimică dezastruoasă, cum a fost cazul în Ungaria vecină, de către omul de afaceri Jean Mihail, care în vremuri de criză a acceptat să facă un împrumut din fonduri proprii pentru statul român.

Readus în atenție de Dan Negu, în urma unei postări pe Facebook

„Văd doar breaking-news despre impozite. Ălora care se ceartă acu’ pe taxe și impozite le spun un nume: Jean Mihail, unul din cei mai bogați români din istorie.
În timpul marii crize economice interbelice a girat cu propria avere un împrumut de care România avea nevoie.
A salvat atunci economia României.
Numele lui e azi necunoscut multora!
Nu a avut urmași și a lăsat toți banii statului român.
Potrivit testamentului,statul trebuia să vândă pamanturile sale țăranilor, in loturi mici si la preturi convenabile, iar cu banii obținuți urma să se construiască școli, spitale si biblioteci.
Nimic din testament lui nu a fost îndeplinit si statul i-a risipit întreaga avere!
Jean Mihail e oglinda noastră!
Statul de atunci era la fel de clientelar si de corupt ca si acum 🤬
Nu s-a schimbat nimic.”, a scris Dan Negru pe Facebook.

Cine a fost Jean Mihail?

Jean Mihail sau Ioan C. Mihail (n. 3 octombrie 1875, Craiova – d. 23 februarie 1936, București) a fost un om de afaceri român din Oltenia, al doilea fiu al latifundiarului Constantin Dinu Mihail, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din regiune.

Este considerat unul dintre cei mai bogați români din perioada interbelică.

Jean Mihail a fost ultimul descendent al familiei Mihail. S-a născut la 3 octombrie 1875, urmând școala primară la Craiova, apoi liceul Carol I din același oraș și Facultatea de Drept la Bordeaux, devenind ulterior doctor în drept la Paris. În 1909, a devenit moștenitor al mătușii sale, Elena Dumba, sora Victoriei Mihail, bunica paternă, care i-a lăsat o mare avere, inclusiv o impresionantă colecție de tablouri. Jean Mihail a fost ales deputat din partea Partidului Conservator în anul 1911. Totuși, el a sesizat criza de identitate a Partidului Conservator. El știa că reforma agrară trebuia să fie una autentică. De aceea, în 1915 (izbucnise deja Primul Război Mondial), latifundiarul, cu o formație modernă, de factură liberală și francofilă, a devenit membru al Partidului Național Liberal, fiind ales deputat, apoi senator de Satu Mare, după Marea Unire. Discuțiile privind reforma agrară fuseseră suspendate, însă Jean Mihail devenise prieten cu Ion G. Duca și Constantin Angelescu, astfel că promova deschis ideea unei reforme agrare care să ajute pătura cea mai defavorizată, aceea a țăranilor. El afirmase că reforma urma să se facă prin despăgubire, iar el ca proprietar nu avea ce pierde, recuperându-și banii de la stat și fără bătăi de cap cu abuzurile administratorilor de moșii.

Împrumutul testamentar al lui Jean Mihail

La începutul depresiei economice din anii 1930, Jean Mihail, în vremea aceea senator destul de popular, a devenit garantul guvernului român pentru un împrumut de patru miliarde de lei de la băncile din Franța, unde acesta studiase și avea numeroase cunoștiințe. Astfel, el devine, în fapt, responsabil pentru potențialele eșecuri care ar fi putut să apară, lăsând industria și economia românească în criză.

De asemenea, la moartea sa, survenită în 1936 în urma unei pneumonii, Jean Mihail, care nu avea moștenitorii legali, alege să doneze întreaga sa avere, de șase miliarde de lei, statului român, pentru a menține traseul bun al economiei naționale în perioadă de restriște.

Prin aceste două gesturi de “sacrificiu” financiar, Jean Mihail a ajutat la menținerea independenței Băncii Naționale a României, cât și la promovarea unui echilibru economic între clasa burgheză și țărănime, cea din urmă fiind încurajată prin fonduri de investiții în domeniile educației și culturii. Din păcate, afacerile sale caritabile au fost deturnate după decesul său, iar moștenirea sa economică a fost naționalizată după instaurarea comunismului, fapt ce a contribuit la ștergerea numelui său din istorie.