După ce în urmă cu trei luni îi sfătuia pe români să se calmeze şi să bea ceai de tei, astăzi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu le-a transmis românilor că trebuie să se consoleze cu ideea că dobânzile bancare nu vor mai reveni la valorile din urmă cu câțiva ani. Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu a prezentat astăzi într-o conferința de presă Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Guvernatorul BNR: românii să se consoleze cu ideea că dobânzile bancare nu vor mai reveni la valorile din urmă cu câțiva ani
Șeful BNR a criticat și băncile comerciale că ar fi exagerat cu majorarea ROBOR. Nici previziunile de pe piața muncii nu sunt optimiste, fiind de așteptat o creștere a șomajului. Ca semnale pozitive, Isărescu a remarcat tendința de plafonare a cursului valutar și a inflației.
Mugur Isărescu a interpretat și contextuallizat datele statistice și prognozele prezentate la ultima ședință a Consiliului de Administrație al BNR.
„Cea mai scăzută inflație din Europa depășește 5%. România e pe locul al 7-lea va nivel al inflației. În România inflația s-a datorat energiei, utilităților, dar și bunurilor alimentar. Dacă nu intervenea schema de plafonare am fi avut o inflație de 20%. În Ungaria inflația e mai mică pentru că și schema de plafonare a fost mai generoasă”, a afirmat acesta.
Mugur Isărescu: Nu vom mai avea prea curând dobânzile mici de acum 4-5 ani
„Perioada dobânzilor puternic real negative este o perioadă depășită. În istoria omenirii o data sau de două ori într-un secol apar aceste perioade de represiune financiare. A ne raporta la cum erau dobânzile acum 4-5 ani nu ne ajută. Acea perioadă nu se va repeta în grabă. O dobândă normală într-o perioadă fără inflație este de 3-6%. (…) Chiar dacă este dureros, dobânzile se îndreaptă spre rata de normalitate, să nu uităm că sunt la jumătatea ratei inflației, deci sunt în continuare real negative”.
Mugur Isărescu: Băncile au sărit calul cu ROBOR şi l-au dus peste dobânda-cheie
„ROBOR se miscă aproape de rata dobânzii de politică monetară. De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat. Băncile au sărit calul și au dus ROBORul peste dobânda-cheie. Au supra-reacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul.
Eu recunosc că poate condițiile de lichiditate au făcut ca băncile să sară calul. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri la dobânzi puternic negative, care pierd ținând banii în depozite.
Băncile s-au uitat și la ce se întâmplă în lume- la discuțiile despre foamete, despre celelalte dezechilibre. Le transmit băncilor să fie mai atente la semnalele date de Banca Națională,” a afirmat Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu: Cursul este stabil, inflaţia se pare că a atins vârful
„Cursul de schimb este relativ stabil. E vorba și de românii care vin de Sfantă Maria acasă și vând valută. În plus, nerezidenții au redescoperit România și contribuie și ei la finanțarea deficitului bugetar. În România nu sunt multe ancore în care publicul să aibă încredere. Asta ne mai lipsea: să scăpăm de sub control cursul valutar!
Rata inflației se va plafona în acest trimestru. Este posibil ca în august să vedem unele creșteri, dar treptat-treptat, tendința e de scădere.”
Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%.
BNR estima în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023.
Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC se plafonează pe parcursul trimestrului III, iar din trimestrul IV se înscrie pe o traiectorie descendentă, sub ipoteza detensionării graduale a pieţelor en gros de energie şi a celor ale produselor agroalimentare, precum şi a disipării treptate a sincopelor în lanţurile globale de valoarea adăugată, dar şi ca urmare a unor efecte de bază, după corecţiile puternic ascendente ale preţului energiei din 2021, înainte de implementarea schemelor de sprijin ale consumatorilor casnici.
Potrivit prezentării, BNR se aşteaptă la o întrerupere temporară a tendinţei dezinflaţioniste în trimestrul II din 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale.
La orizontul prognozei, iunie 2024, nivelul proiectat este de 2,3%, în interiorul intervalul ţintei de inflaţie, pe fondul manifestării unui efect de bază substanţial.
