Info Actual

Info Actual > Politică > Început ÎN FORȚĂ al UDMR la guvernare: atac sub centură la adresa rolului prefectului
Politică

Început ÎN FORȚĂ al UDMR la guvernare: atac sub centură la adresa rolului prefectului

Început ÎN FORȚĂ al UDMR la guvernare: atac sub centură la adresa rolului prefectului

Un proiect de modificare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare se află în consultare publică până la 29 ianuarie a.c.

Aparent, proiectul ar avea rolul unei presupuse îndreptări a unei stări de fapt ce ar fi caracterizat politica românească în ultimii ani: ocuparea funcției de prefect – apolitică- de către persoane agreate politic sau aflate in siajul liderilor vremii sau chiar dacă anterior au avut rol politic.

Prevederile OUG

Cu toate acestea, o simplă analiză a notei de fundamentare a OUG şi a proiectului, permite unele concluzii cât se poate de simple:

– propunerea politizează integral funcţia de prefect, permiţând oricărui membru de partid politic să ocupe funcţia, fără să aibă altă pregătire în domeniu, şi fără să aibă cunoştinţe de specialitate;

– motivația unei OUG pentru a modifica statutul prefectului este exclusiv una politică, lipsind cu desăvârșire urgența care sa justifice imixtiunea peste puterea legislativă, cu atât mai mult cu cât, potrivit Constituției, atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege organică.

În absența unei urgențe reale, a unui impact imediat și iminent asupra societății, trimișii UDMR în guvern nu fac decât sa demonstreze că își doresc rezolvarea cât mai rapidă a intereselor proprii și să profite de efemera prezență la guvernare pentru a săpa, în continuare, de fapt, la temelia statului român;

– avantajează indiscutabil UDMR, prin transformarea funcţiei de prefect într-una decorativă, în spatele căreia liderii maghiari ar putea face lucruri care, până acum, au putut fi stopate prin intervenţiile reprezentanţilor guvernului în teritoriu.

Este de notorietate modul în care primarii și președinții UDMR de consilii județene au încălcat, de-a lungul anilor, legislația românească, emițând zeci și sute de acte normative în afara legii, care ar fi condus la separarea de facto a județelor maghiare, a căror legalitate a fost însă restabilită de intervenția prefecților.

Războiul UDMR cu prefecții români, care s-au opus provocărilor venite de la Budapesta via UDMR

Dar să le luăm pe rând. Mai întâi noul ministru al dezvoltării Cseke Attila s-a arătat surprins că proiectul de OUG nu a fost adoptat în precedenta şedinţă de guvern de la începutul lunii ianuarie.

Detalii aici.

Acesta susţine trecerea prefecţilor, din rândul înalților funcţionari publici, în  rândul demnitarilor publici. Dar oare ce înseamnă acest lucru, concret? O simplă lectură a definiției dată de Codul Administrativ functiei de demnitate publică arată că aceasta poate fi ocupată, direct sau indirect, in urma unui proces electoral. Or, prefectul nu este un rezultat al unui proces electoral, oricât de mult ar încerca UDMR să argumenteze.

Instituția prefectului este una de reprezentare a guvernării în teritoriu, cu un rol aplicat foarte clar și apolitic, acela de a asigura legalitatea actelor autorităților locale și coerența aplicării politicilor guvernamentale. Pentru asta, prefectul trebuie să fie, în primul rând, un specialist în administrație. Degradarea funcției de prefect, prin numirea, în ultimii ani, a unor oameni politici, este un efect al degradării statului în sine, iar soluția nu este legiferarea politizării acestei funcții, cât respectarea Constituției. în spirit și literă.

Constituție pe care UDMR însă nu o recunoaște

Până la adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, cei care ajung să deţină funcţia de prefect trebuie să parcurgă o formare profesională specializată, în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect. Aceasta este organizată de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii, context în care cei formați iau contact cu atribuţiile efective pe care trebuie să le exercite în raport cu instituţiile locale şi judeţene, faţă de care, atenţie! nu au niciun raport de subordonare.

După adoptarea ordonanţei, însă, „Prin excepţie de la prevederile alin. (2 1 ) lit. g), poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca în termen de maximum doi ani de la data emiterii actului de numire în funcţie să absolve un astfel de program, precum şi o persoană care a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat”.

Cu alte cuvinte, nu mai este nevoie de o pregătire şi de dovada bunei cunoaşteri a atribuţiilor pe care ar urma să le aibă viitorii prefecţi, ci este suficient să fi avut doar un mandat în parlament, indiferent ce ai făcut în cei patru ani.

Totodată, orice membru de partid, absolvent de facultate, va putea deveni prefect, dacă promite că va urma programul de specializare necesar ocupării funcţiei respective. Trivializând puţin contextul, nu contează că nu ai idee ce înseamnă această funcţie, e suficient să ţi-o doreşti.

Toată puterea în pixul prefectului, o altfel de politizare

Aşadar, pe lângă faptul că noul proiect de OUG nu aduce nicio plus valoare activităţii pe care prefectul ar trebui să o desfășoare în comunitatea locală, cresc considerabil şansele ca acesta să fie mult mai limitat în a adopta decizii contrare liderilor judeţeni aleşi în funcţii publice, dacă şi prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean sunt membri ai aceluiaşi partid politic.

Sau, la fel de rău, să fie permanent în contradictoriu, dacă sunt din două partide diferite, care, la un moment dat, ajung să nu mai poată dialoga. Nu au trecut aşa de mulţi ani, pentru ca să nu ne amintim cum prefecţi susţinuţi de UDMR nu puneau, pur şi simplu, în aplicare prevederile legale, atunci când preşedinţi de consilii judeţene sau primari de etnie maghiară adoptau acte ce încălcau Constituţia României.

Pe lângă simbolistica și interesele de suprafață, este important de amintit rolul cheie deținut de prefect în procesele de restituire a proprietăților, un alt obiectiv major al UDMR, care urmărește, de ani de zile, să determine decizii de restituire în avantajul propriilor oameni sau al unor potentați ungari.

Dar politizarea totală a funcţiei de prefect nu este singurul efect negativ al acestui OUG. Până acum, prefectul putea ataca în contencios administrativ un act emis de Consiliul Judeţean, Consiliul Local sau de către primar, cu avizul compartimentului juridic de specialitate, însă noua OUG prevede înfiinţarea unei funcţii noi, cea de secretar general al instituţiei prefectului, care va asigura conducerea operativă a instituţiei.

Adică, acesta va contrasemna orice acte ale prefectului, diminuându-i astfel atribuţiile legale şi făcându-l, practic, pe acesta din urmă să aibă exclusiv un rol decorativ. Spre deosebire de prefect, care va avea statutul de demnitar-membru de partid, secretarul general al instituţiei prefectului va avea statutul de funcţionar public, adică exact ce era prefectul înainte.

Mai mult, prin înfiinţarea acestei funcţii, nu doar că se va tărăgăna orice decizie a prefectului, ci se va dubla activitatea cu cea a departamentului juridic, care avea până acum acest rol de avizare şi asumare a caracterului legal al deciziilor adoptate de prefect. Înfiinţarea acestei funcţii este urmărită de UDMR pentru a contrabalansa acele situaţii în care prefecţii puşi de guvern vor încurca, probabil, obiectivele urmărite de Uniune, atacând diversele acte normative elaborate de administraţiile publice sau judeţene care încalcă Constituţia României.

Interesul poartă fesul..UDMR

Astfel, orice demers de atacare a actelor unui primar sau preşedinte de consiliu judeţean ce nu respectă prevederile legale va putea fi tergiversat de către secretarii generali, luni ori chiar ani de zile, urmând a avea loc un ping-pong între cei doi reprezentanţi ai Prefecturii, avantajul fiind, evident, al celor care adoptă decizii ce încalcă prevederile legale.

Independent de ceea ce am scris mai sus, nu înţelegem nici care este caracterul de urgenţă al unei astfel de ordonanţe, în condiţiile în care atribuţiile prefectului pot fi schimbate doar prin intermediul unei legi organice, adoptate de Parlament. Nu contestăm interesul UDMR de a-şi rezolva cât mai repede situaţiile care au deranjat-o mulţi ani de zile, fiind recunoscută abilitatea organizaţiei ca atunci când deţine pârghiile puterii să încerce să rezolve în cel mai scurt timp posibil cât mai multe dintre obiective,… dar vorbind din punct de vedere juridic, chiar un fost ministru al justiţiei preciza explicit faptul că, în lipsa urgenţei, nu poate fi adoptată o ordonanţă de urgenţă, gestul în sine putând avea inclusiv urmări penale.

Într-un exerciţiu democratic corect, ar trebui lăsat Parlamentul României, în urma unor dezbateri ample cu privire la rolul prefectului în toate judeţele ţării, să decidă ce atribuţii să îi confere, să decidă dacă să îi extindă sau nu aria sa de acţiune sau dacă rolul acestuia ar trebui să fie unul pur decorativ.