Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a avut, joi, o intervenție video în cadrul unei conferințe organizate la Academia de Studii Economice din București în care vorbește despre un ”plan național ambițios” și fixează cinci ”obiective strategice”, care cuprinde atât repopularea României, dar şi brandul de ţară. Mircea Geoană a făcut o scurtă retrospectivă a ultimilor 30 din România și a vorbit despre lipsa de curaj a politicienilor de a „impune” soluții pentru România.
Într-un discurs de candidat la prezidenţiale, Mircea Geoană a vorbit despre repopularea României şi brandul de ţară
Geoană a subliniat că „frustrarea și teama de necunoscut pot constitui baza de susținere pentru un radicalism pozitiv și sănătos”.
În opinia acestuia ar trebuie urmărite cinci obiective strategice: folosirea locației strategice pe care România o are, regândirea și transformarea rolului și capacității statului de a-și exercita funcțiile esențiale, un nou model economic și un nou contract social și repopularea României.
Geoană a vorbit şi despre un Nou Proiect Naţional ambițios, credibil și sustenabil în timp, care trebuie să-și propună „câteva obiective strategice, asumate politic și în societate și urmărite apoi dincolo de ciclurile politice. Aș numi asta Busola Strategică, capul compas al direcției generale a țării pentru următorul deceniu. Fiecare partid sau coaliție de partide vor avea întreaga libertate să vină cu soluții proprii, inspirate din ideologia și viziunea lor politica. Însă Obiectivele Naționale trebuie asumate explicit și urmărite de-a lungul guvernărilor succesive”.
Obiectivul Strategic #1: Să ne punem pe deplin în valoare relevanța și locația strategică
Mircea Geoană spune că istoria ne oferă o nouă șansă şi că este deja recunoscut faptul că elitele românești au știut să profite de marile momente de inflexiune.
„Trăim din nou un astfel de moment. Raporturile de putere politică și economică în Europa se modifică. După războiul din Ucraina și prin auto-decuplarea Rusiei de Occident, centrul de greutate strategic al Europei se mută către Est, iar această nouă oportunitate nu trebuie ratată. Este o invitație pentru a contribui activ la construirea unei noi arhitecturi politice, economice, tehnologice și strategice europene. De aceasta dată nu “la figuri impuse”, ci prin co-design de soluții și renegociere a raporturilor de putere în interiorul Europei, împreună și nu împotriva partenerilor și aliaților noștri occidentali. Care de fapt ne invită la astfel de soluții prin avansarea conceptelor de friendly sau allied reshoring”, a declarat Geoană, precizând că e momentul să punem geografia la treabă.
Întărirea Flancului estic al NATO, din Norvegia până în Turcia, nu reprezintă doar un element vital pentru securitatea noastră, dar poate fi transformat într-o coloană vertebrală economică a Europei, a argumentat acesta.
„Venirea Finlandei și Suediei în NATO și perspectiva europeană a Ucrainei și Republicii Moldova constituie un game-changer politic și strategic, dar si economic și comercial. Zona de est și cea de nord a României, flancul estic românesc, capătă valențe noi, putând deveni la fel de atractive pentru investiții și dinamice economic ca regiunile din Vestul țării”. (…) În contextul ucrainian, legătura Marea Neagră – Dunăre redevine o prioritate strategică, cu implicații directe și pentru Canalul Dunăre – Marea Neagră.
În aceasta nouă hartă politică și strategică a Europei, spune Geoană, pentru prima oară în istorie, România nu va mai reprezenta frontiera de răsărit a Occidentului, devenind parte a “miezului” și nu a periferiei Europei. Zona Marii Negre va rămâne relevantă strategic, însă România poate juca un rol regional diversificat, asumându-și explicit rolul de placă turnantă între zona Mării Negre, Balcani și Caucaz, precum și între Orientul Mijlociu și Centrul, Vestul și Nordul Europei.
Obiectivul strategic #2: Regândirea si transformarea rolului și capacitații Statului de a-și exercita funcțiunile esențiale
Transformarea rolului și capacității Statului și a sistemului politic de a administra eficient o economie și o societate modernă reprezintă cea mai mare provocare pentru România.
„Nu există nici un motiv ca România să nu-și propună să digitalizeze 100% administrația și serviciile publice sau să folosească datele și Inteligența artificială și Datele pentru informarea deciziilor de politici publice. Beneficiile de eficacitate și transparența decizională ar crește exponențial. Un Stat modernizat și digitalizat ar putea apoi să-și regândească rostul și funcțiile, devenind capabil să-și asume un rol strategic și de asumare a riscurilor de intrare pe piețe și zonele mai puțin dezvoltate sau neexplorate, unde sectorul privat nu are încă apetitul, randamentele sau resursele necesare”, a precizat Geoană.
„Această nouă abordare ar permite și intrarea în era unui parteneriat strategic între sectorul public, privat și societatea civilă. Și trecerea de la capitalismul de dependență, de astăzi, la un capitalism de interdependență. Cu restul Occidentului dezvoltat”.
Obiectivul strategic #3: Un nou model economic și un contract social împrospătat, având inovarea ca principal motor al dezvoltării.
La nivel istoric, prea puține națiuni au reușit să facă saltul de la economie în dezvoltare la cel de economie dezvoltata. Este un truism deja că succesul – sau falimentul – unei națiuni depinde de calitatea instituțiilor sale politice și economice, de domnia legii, dar și de existența unei arhitecturi a oportunităților în societate.
„În 2024, vom fi ajuns la două decenii de la momentul integrării euro-atlantice a României. Trebuie să avem curajul să recunoaștem că actualul model instituțional, economic și de dezvoltare și-a atins limitele. A nu recunoaște aceasta realitate ar fi o dovadă de miopie politică si lașitate intelectuală. A continua să asistăm indiferenți la situația în care unul din doi copii înscriși la scoală iau bacul reprezintă un faliment moral și o crimă economică”.
Obiectivul Strategic #4: Repopularea României
Ca ciclu economic lung, România parcurge cea mai buna perioadă din întreaga noastră istorie, spune Geoană.
„Si, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Nu suntem singurii care ne confruntam cu aceasta problema. Însă nici o alta tara nu se confrunta cu un risc existențial ca Romania. Depopularea afectează întreaga economie, de la cantitatea si calitatea forței de munca, la deciziile de a investi sau nu într-o tara sau regiune. Soluții există”, a mai afirmat Mircea Geoană.
Secretarul gneral al NATO, Mircea Geoană a dat exemplul Irlandei care își propune să atragă un milion de noi locuitori până în 2040 printr-o nouă politică de dezvoltare teritorială în afara marilor orașe.
„În cazul nostru, revenirea în țară a unui milion de oameni ar conduce la o creștere a economiei cu un ritm de cel puțin 6% pe an, antrenând, prin taxe si consum, o creștere a PIB de cel puțin 15 miliarde de euro pe an. Repopularea României și revenirea la 20 de milioane de locuitori poate fi realizată prin încetinirea declinului demografic, prin crearea condițiilor pentru repatriere a unei părți cât mai mari a diasporei romanești și moldovenești cu dubla cetățenie și prin import selectiv de forță de muncă”, a adăugat Geoană.
Obiectivul Strategic #5: Reclădirea reputației României în ochii propriilor cetățeni și ai lumii
Despre ultimul obiectiv, Mircea Geoană spune „că nimic nu mă doare mai tare decât modul în care ne percepem și cum suntem tratați ca români”.
„Deși pare un factor intangibil, proasta reputație și lipsa de încredere în propria țară au un impact direct în tot ceea ce facem: ce salarii avem acasă și în străinătate, cum suntem tratați în țări străine, câți bani reușim să atragem pentru afacerea noastră sau pentru un start-up romanesc, câți romani și românce aleg să părăsească țara, cați turiști ne vizitează. Daca ar exista o statistică, m-aș încumeta să spun că proasta reputație costă Romania mai mult decât toată risipa și ineficiența la un loc.
Pentru a fi credibil în exterior, brandul de ţară trebuie să fie mai întâi credibil pentru proprii cetățeni. Construcția si promovarea unui brand de țară articulat și credibil, spune Geoană, nu se poate realiza cu instituțiile și resursele de astăzi. El trebuie construit în aceeași logică de parteneriat strategic între zona publică, privată și civică. Modele există, nu lipsesc decât viziunea, resursele adecvate și metoda”.
