Diverse

Povestea primei femei care a primit Premiul Nobel, dar a murit din cauza cercetărilor sale, menite să facă „din vis realitate”

Povestea primei femei care a primit Premiul Nobel, dar a murit din cauza cercetărilor sale, menite să facă „din vis realitate”
year2020.iscientist.de

Savanta cu nume de mironosiţă este prima femeie căreia i-a fost decernat un premiu Nobel, primul om de ştiinţă care a primit două premii Nobel în două domenii diferite şi prima femeie profesor la Sorbona.

Povestea primei femei care a câștigat Premiul Nobel, savanta care a murit din cauza cercetărilor sale, menite să facă „din vis realitate”

La 88 de ani de la decesul savantei, atât rămășițele cât și obiectele sale sunt extrem de radioactive … Este vorba despre Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska, la data de 07.11.1867 și decedată la 04.07.1934, care:

  • a fost prima femeie din istoria unei universități frantuzești care a primit titlul de doctor.
  • a fost singura savantă care a primit 2 premii Nobel în 2 domenii științifice diferite (fizică și chimie)
  • a introdus în fizică termenul de radioacivitate. Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină.
  • a fost prima femeie din istorie care a predat la o universitate din Franța
  • a fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie (care a murit la 46 de ani, lovit de un atelaj greu în timp ce traversa o intersecție aglomerată)
  • a fost mama unei laureate a Premiului Nobel pentru chimie (Irene Joliot-Curie). Cu excepția fiicei sale Eve Curie (scriitoare), toți descendenții săi au urmat cariere științifice

FOTO dosaresecrete.ro

Marie Curie a murit în anul 1934 (la vârsta de 66 de ani) din cauza anemiei aplastice, afecţiune provocată de expunere la poloniu şi  radiu.

De asemenea şi fiica sa, Joliot-Curie, a murit de leucemie, afecţiune care a fost provocată de expunerea mamei sale la radiaţii în timp ce era însărcinată, citează descopera.ro

FOTO dosaresecrete.ro

Savanta Marie Curie a fost îngropată alături de soţul său în cimitirul Sceaux din sudul Parisului.

În anul 1995, rămăşiţele sale au fost transferate în Panteonul Francez (un mausoleu neoclasic situat în cartierul Latin din Paris, finalizat în anul 1790).

În momentul în care rămăşiţele Mariei Curie au fost scoase din cimitir, specialiştii au detectat un nivel extrem de ridicat de radiaţii.

Prin urmare, rămăşiţele Mariei Curie au fost amplasate într-un sicriu cu pereţi groşi din plumb pentru ca vizitatorii mausoleului să nu fie contaminaţi.

Elementul chimic cu care a fost contaminată familia Curie era radiu 226 (un izotop al radiului, al cărui timp de înjumătăţire este de 1.600 de ani şi care se descompune în radon).

Savanta Marie Curie nu a ştiut cât de periculoase erau experimentele ei și prin urmare întreaga sa casă şi obiectele sale personale au fost contaminate. Se cunoaște faptul că deseori femeia avea probe de radiu şi poloniu în buzunarul şorţului de laborator. Astfel, Marie Curie şi-a contaminat toate hainele, cărţile, notiţele, bijuteriile, mobila şi alte lucruri personale fără să își dea seama.

Potrivit Vintage News, efectele negative ale elementelor radioactive nu erau la acea vreme, iar savanta nu s-a protejat niciodată în timpul experimentelor. Probabil că propriile sale descoperiri i-au adus şi moartea.

În prezent, la 88 de ani de la moartea sa, multe dintre artefactele sale sunt păstrate în cadrul Bibliotecii Naţionale din Franţa în cutii căptuşite cu plumb. La fel ca rămăşiţele lui Curie acestea vor continua să fie radioactive pentru cel puțin 1.500 de ani.  Iar cei care doresc să analizeze rămăşiţele și notiţele (manuscrisele) Mariei Curie trebuie să știe că o pot face doar cu echipament de protecţie, numai pe proprie semnătură și după obținerea unei autorizații.

Istoria Panteonului Francez

Panteonul din Paris este o clădire în arondismentul 5 din Paris, Franța, construită la sfârșitul secolului al 18-lea de arhitectul Jacques-Germain Soufflot ca biserică dedicate Sfintei Genoveva (Sainte-Geneviève). În timpul Revoluției Franceze edificiul a fost profanat, iar în prezent este un memorial care adăpostește rămășițele pământești ale unor personalități franceze marcante.

Construcția a fost terminată în anul 1790 sub conducerea lui Maximillien Brebion și Jean-Baptiste Rondelet. Prin decretul din 4 aprilie 1791 biserica a fost transformată într-un templu laic în onoarea marilor oameni ai națiunii, potrivit Wikipedia.org

FOTO mozaweb.com/destepti.ro

În interiorul clădirii se află rămăşiţele multor personalităţi marcante ale Franţei, inclusiv Voltaire, Jean-Jacques Rousseau, Victor Huge, Louis Braille, Jacques-Germain Soufflot. De asemenea, printre aceştia se află şi rămăşiţele unor femei marcante din istorie, una dintre ele fiind Marie Curie, cea care a studiat, pe ascuns, cu profesori polonezi, în miez de noapte, pentru a nu fi prinsă de autorități fiindcă la vremea ei, femeile nu aveau acces în universități. Acela a fost momentul în care a jurat să schimbe prejudecățile unei societăți ce acorda șanse infime femeilor, în orice domeniu.

 ”Viața nu e ușoară pentru niciunul dintre noi. Așa, și ce e cu asta?”. ”Trebuie să gândim că suntem sortiți pentru a face ceva și, dacă este așa, indiferent de costuri, trebuie să atingem acel țel”, spunea Marie Curie, apreciată fiind, de altfel și pentru celebrele ei citate: