Actual

Premierul Nicolae Ciucă: „Astăzi, Rusia este cea mai gravă şi directă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”

Premierul Nicolae Ciucă: „Astăzi, Rusia este cea mai gravă şi directă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”
FOTO: Guvernul României

Rusia este, fără îndoială, cea mai gravă şi directă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice şi va rămâne astfel pe termen lung, iar NATO a răspuns prompt şi adecvat, printr-o abordare pe mai multe niveluri, urmărind consolidarea propriei rezilienţe. Acesta a fost mesajul premierul Nicolae Ciucă în deschiderea ”Euro-Atlantic Resilience Forum – Black Sea Perspectives”.

Premierul Nicolae Ciucă: „Astăzi, Rusia este cea mai gravă şi directă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”

În ultimii ani, Rusia și-a sporit agresivitatea, retorica distructivă și amenințările hibride, cu scopul de a schimba frontierele și de a reconfigura arhitectura de securitate în funcție de propriile interese, spune premierul Nicolae Ciucă.

 ”Rezilienţa este unul dintre cele mai versatile şi complexe concepte cu care se confruntă NATO. Într-o perioadă în care mediul nostru de securitate a devenit din ce în ce mai complex şi mai ameninţător, cu o dinamică îngrijorătoare în ceea ce priveşte evoluţia şi natura ameninţărilor, creşterea rezilienţei noastre pentru a ne pregăti mai bine capacitatea de a rezista şi de a răspunde este un element central în activitatea Alianţei.

Fundamentele acestui principiu al rezilienţei sunt consacrate în art. 1 alin. 3 din Tratatul de la Washington, care stipulează că: „Pentru a realiza mai eficient obiectivele prezentului tratat, părţile, separat şi în comun, prin intermediul unui autoajutor continuu şi eficient şi al ajutorului reciproc, îşi vor menţine şi dezvolta capacitatea individuală şi colectivă de a rezista unui atac armat.”, a spus premierul în discurs.

Reziliența națională și colectivă reprezintă o bază esențială

În ultimii ani, acest concept a căpătat mai multă vizibilitate și tracțiune în cadrul NATO. Acesta a evoluat de la energie și schimbări climatice la gestionarea crizelor și răspunsul la amenințările hibride, cuprinzând o gamă largă de situații, de la nivel societal la nivel național și transnațional. Principiul-cheie este că reziliența națională și colectivă reprezintă o bază esențială pentru o descurajare și o apărare credibile și pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor principale ale Alianței. Considerăm că aceasta este vitală în eforturile de a proteja societățile, populațiile și valorile comune ale aliaților”, afirmă Nicolae Ciucă.

„În ultimii ani, Rusia și-a sporit amenințările hibride cu scopul de a schimba frontierele”

Premierul a amintit că în 2016, la Varșovia, a fost adoptat un angajament de consolidare a rezilienței împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv a amenințărilor hibride, din orice direcție, urmat, în 2021, de un angajament privind reziliența

„În ultimii ani, Rusia și-a sporit asertivitatea, retorica distructivă și amenințările hibride, cu scopul de a schimba frontierele și de a reconfigura arhitectura de securitate în funcție de propriile interese. Anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, a fost o dovadă clară a acestui comportament conflictual. Anul acesta am asistat la o evoluție negativă dramatică a acestei tendințe. La 24 februarie, Rusia a decis să atace un stat pașnic și independent, readucând, pentru prima dată după mulți ani, războiul pe continentul european.

Astăzi, Rusia este, fără îndoială, cea mai gravă și directă amenințare la adresa securității euro-atlantice și, având în vedere evoluțiile actuale, va rămâne astfel pe termen lung. Confruntată cu această amenințare fără precedent, NATO a răspuns prompt și adecvat, printr-o abordare pe mai multe niveluri, urmărind consolidarea propriei reziliențe. Organizația noastră a făcut acest lucru prin consolidarea posturii de descurajare și de apărare a Alianței, prin acordarea de asistență partenerilor în consolidarea propriei reziliențe, precum și prin furnizarea unui răspuns cu spectru complet la toate amenințările și provocările viitoare, inclusiv cele cibernetice, hibride, energetice, CBRN, de dezinformare”, adaugă premierul.

„Cu toții ne confruntăm cu vremuri tulburi, mai ales aici, în Flancul Estic și pe malul Mării Negre”

Premierul afirmă că reziliența a devenit una dintre prioritățile atât ale organizațiilor internaționale, cât și ale guvernelor naționale.

„Provocările emergente ale lumii moderne înseamnă că reziliența trebuie să fie diversificată și consolidată. În ultimii ani, România s-a adaptat la aceste nevoi de contracarare a numeroaselor amenințări hibride, nu doar prin elaborarea, anul trecut, a unui Plan Național de Redresare și Reziliență, ci și prin crearea de noi instituții și infrastructuri pentru a face față acestor provocări. E-ARC – Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență – face parte din această infrastructură. Inițiativa de a înființa și găzdui Centrul euro-atlantic pentru reziliență a apărut ca parte a răspunsului la evaluările NATO, UE și naționale privind necesitatea de a intensifica eforturile pentru a aborda în comun o gamă largă de provocări legate de amenințările hibride.

În perioada relativ scurtă de la inaugurarea sa, găzduită de ministrul afacerilor externe la 31 mai 2021, în prezența președintelui României și a unor înalți oficiali din NATO și UE, E-ARC s-a dovedit a fi un partener valoros. România are o bună reputație în domeniul securității cibernetice, iar acest lucru a fost recunoscut în mod clar de către statele membre ale UE atunci când am câștigat licitația pentru găzduirea Centrului European de Competență în Securitate Cibernetică (ECCC) la București.

Așadar, cu toții ne confruntăm cu vremuri tulburi, mai ales aici, în Flancul Estic și pe malul Mării Negre. Dar eforturile noastre naționale individuale, combinate cu cele ale aliaților și partenerilor noștri, ne-ar ajuta să îmbunătățim reziliența și să ne protejăm populația și teritoriile, fie că este vorba de cele naționale, europene sau ale NATO”, încheie premierul Ciucă.

Prima ediție a Forumului euro-atlantic pentru reziliență, organizat la București, cu peste 1500 de participanți, se bucură de prezența a peste 50 de speakeri din România, Statele Unite, Franța, Germania, Spania, Italia, Portugalia, Turcia, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Republica Moldova, Estonia, Suedia, Finlanda, Israel, Republica Coreea si Serbia.