Actual Politică

SRI reacționează la legile securității. Eduard Hellvig: Securismul e bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre

SRI reacționează la legile securității. Eduard Hellvig: Securismul e bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre

La mai bine de două săptămâni de la apariția în spațiul public a draftului proiectelor legilor securității naționale, șeful SRI, Eduard Hellvig, a avut o primă intervenție publică în care a susținut că este „o idee total greșită” că „serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi”.

Șeful SRI Eduard Hellvig, despre legile securității naționale: Securismul e bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre

Destul de retras în mediul public, în declarația sa de presă, transmisă live de la sediul instituției, dar fără jurnaliști, șeful SRI a alocat un timp considerabil pentru a-și prezenta viziunea despre fosta Securitate și securism.

Eduard  Hellvig a insistat în declarația sa asupra necesității modernizării legilor securității naționale, despre care a spus că este un „obiectiv ratat în ultimii 30 de ani” şi a precizat că serviciile de informații trebuie să fie „în serviciul cetățenilor, respectând legile ţării, drepturile şi libertăţile civile”

Directorul SRI Eduard Hellvig a afirmat vineri, referindu-se la controversele create de pachetul legilor securităţii naţionale discutat în coaliţie, că e o idee total greşită că în anul 2022, serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, el definind în acest context noţiunea de ”securism”, calificat drept cel mai periculos virus dezvoltat în laboratoarele Securităţii, pătruns adânc în societatea românească.

În opinia sa, securismul e ”acea idee că în spatele a orice se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie”, procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, iar paranoia, teoriile conspiraţiei, crearea unor temeri false sunt componente lui de bază.

”În ciuda numelui şi originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat”, a ţinut Hellvig să sublinieze.

”Este o idee total greşită ca în anul 2022, serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, pentru că acel model era unul care ţinea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină şi total opus unei societăţi care îşi doreşte libertate, prosperitate şi siguranţă”, a declarat Hellvig în prima sa reacţie după apariţia informaîiilor referitoare la pachetul legilor securităţii naţionale.

El a ţinut, în acest context, să precizeze ce înţelege prin Securitate şi Securism.

”Securitatea a fost mai mult decât o instituţie represivă. Ea a devenit, prin puterea discreţionară pe care a exercitat-o în anii comunismului, un creator de mentalităţi, un corector de comportament, un judecător absolut şi un administrator cu rol coercitiv al conştiinţelor”, consideră directorul SRI.

Şeful SRI a subliniat că laboratoarele Securităţii au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar viruşii dezvoltaţi în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră.

”Un astfel de virus, şi cel mai periculos în opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice, se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm. Securismul este procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, între societate şi instituţiile statului, între indivizi şi societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi. În ciuda numelui şi originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat”, a declarat Eduard Hellvig.

El a adăugat: ”Paranoia, teoriile conspiraţiei, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care porneşte de la premiza vinovăţiei, manipularea – sunt componentele lui de bază. Securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societăţii noastre”.

”Eu imi doresc să putem consolida împreună, instituţii ale statului, clasa politică şi societatea civilă, pentru ca România să se vindece de securism şi să lase, în sfârşit, în urmă practicile fostei Securităţi. Despre Securitate şi securism trebuie să învăţăm în manualele de istorie, nu să ne dorim reluarea practicilor lor”, a conchis Hellvig.