Din naștere stă țintuită într-un scaun cu rotile, scrie cu nasul, dar asta nu a oprit-o să-și găsească prorpiul drum în viață. Cu rezultate extraordinare la învățătură, Teo Dumitru urmează în prezent Medicina și spune că nu există niciun obstacol pe care să nu-l poată depăși.
Teo Dumitru are 22 de ani. A fost olimpică la matematică, la limba română și la biologie, și a avut rezultate excelente la toate exemenele susținute. La capacitate a luat 9.77, a intrat a cincea la Liceul „Iulia Hașdeu” și a terminat cu 9.13, la engleză intensiv, a trecut de examenul Cambridge. Par a fi multe reușite și pentru un copil normal, d-apoi pentru unul cu probleme locomotorii?
Pentru Teo nimic nu a fost complicat. Mai greu i-a fost să-I facă pe adulți să înțeleagă că ea poate orice, dacă își dorește. Cu copiii nu au fost problem, aceștia au acceptat-o așa cum este, fără să pună prea multe întrebări sau fără să fugă de ea.
Regina balului la absolvirea liceului
La absolvire a fost Regina Balului, merge în discotecă, are o gașcă de prieteni cu care a ajuns de câteva ori la mare. Are blog și pagină de Facebook, unde scrie în fiecare zi cu … nasul. Ați citit bine! Teodora nu poate să-și coordoneze mâinile și picioarele de când s-a născut, având diagnosticul de paralizie cerebrală și tetrapareză spastică. De mică a făcut kinetoterapie. Are un frate mai mic, pe nume Luca (18 ani). Ca și ajutor de la stat, Teo primește lunar o indemnizație de handicap de 500 de lei.
La 7 ani și jumătate Teo a început să meargă la școală, la fel ca toți copiii. Directorul de atunci a găsit imediat o rezolvare pentru situația sa mai specială și astfel a putut urma cursurile. Problema scrisul s-a rezolvat și ea, cu ajutorul unui calculator și a unei imprimante. La început, scria ba cu cotul, ba cu nasul. Încet – încet, s-a specializat în scrisul cu nasul.
„Nu prea cred în obstacole”
„Nu prea las lucruri să mă oprească. De fapt, nu prea cred în obstacole. Iar mama m-a ajutat să îmi întăresc aceste convingeri. La 2 ani, povestea mama, făceam puzzle-uri pentru 6 ani, iar ai mei când au văzut asta m-au încurajat cu totul. Practic, singurul impediment în viața mea a fost scaunul rulant. Dar nici asta nu a fost neapărat o piedică. Am ieșit afară pe orice vreme, fie ploaie sau zăpadă. În clasa a IX-a au fost niște geruri de -18 grade, dar asta nu ne-a oprit să mergem la școală. Iar profesorii erau uluiți. Nu lipseam decât atunci când eram răcită sau foarte obosită, așa cum mi se mai întâmpla în clasa a XII-a, din cauza Bacului, pentru care aveam mult de învățat.”, povestește Teo.
Teo Dumitru s-a lovit de unele impedimente la examenul de bacalaureat. Autoritățile au decis să aibă profesor de sprijin, pentru cazul în care nu va fi înțeleasă de comisie. Acesta a decis să scrie în locul ei la proba de limba română, însă a făcut totul să fie mai dificil. „Profesoara a scris atât de încet, încât chiar mi s-a făcut frică să nu se termine timpul înainte de a termina lucrarea. Iar la un moment dat mi-a zis să mai scurtez eseul că nu poate ține pasul cu mine. Apoi s-a plâns că o doare mâna, iar data viitoare să venim cu un pix mai bun. Mi se pare atât de absurd încât îmi vine să râd.”, a mai spus Teo.
A participat la olimpiadele de matematică, de limba română și de biologie. La limba română am ajuns până la faza pe municipiu, iar la biologie a luat mențiune, la faza pe sector.
Acceptată de toți colegii
Nu a simțit niciodată la școală că este altfel. Colegii au fost minunați încă de la grădiniță, au văzut-o mereu ca pe o fată normală, ca și ei. La începutul liceului colegii au fost mai curioși, dar și sfioși să nu întrebe ceva greșit. Datorită mamei lui Teo, copiii și-au satisfăcut toate curiozitățile și au legat chiar și prietenii speciale. Au mers și la mare împreună, și la club, în Centrul Vechi. Spune că se distreaă ca orice copil de vârsta ei.
Întrebată unde se vede peste 15 ani, Teo Dumitru a spus că se visează oriunde în lume, cu facultatea terminată, cu două cărți scrise și cu doi copii, o fată și un băiat, cu care să meargă peste tot în lume. Își dorește foarte mult să facă cercetare în neurologie, să înțeleagă ce s întâmplă în creierul omului, în special.
Pentru Teo există speranța să poată merge singură. Cu mult exercițiu medical, speră ca într-o bună zi să poată merge normal: Deocamdată, poate face câțiva pași sigură sau susținută de mână.
Studiază Medicina în Spania
„Mă mândresc în primul rând cu diploma Cambridge. Apoi cu nota de la Bacalaureat, cu poveștile mele, cu tot curajul care m-a făcut să ajung aici. Sunt ambițioasă și încăpățânată, fiindcă știu că altfel nu se poate. Și știu că oricine poate face ca mine, dacă își dorește suficient de mult.”, spunea Teo, în urmă cu doi ani pentru revista Life.
Acum, însă, este extrem de mândră că a ajuns să studieze Medicina la Madrid, Spania, după trei ani de luptă! Visul ei este să devină cercetător în neurologie.
