Într-un discurs susținut recent la o cină privată organizată de Forum Club în West Palm Beach, Florida, fostul președinte american Donald Trump și-a reiterat intențiile ferme privind politica externă a Statelor Unite, anunțând că va „termina treaba în Iran” și că, ulterior, va prelua controlul asupra Cubei „aproape imediat”. Aceste declarații au venit în contextul unui climat internațional tensionat, marcat de sancțiuni tot mai dure aplicate de administrația Trump împotriva insulei.
Donald Trump, sursa foto CNN
Trump a detaliat inclusiv planurile sale militare, menționând posibilitatea trimiterii portavionului USS Abraham Lincoln, cel mai mare din lume, în Caraibe, aproape de coasta Cubei. „Portavionul se va opri la aproximativ 100 de metri de țărm, iar locuitorii insulei vor spune: «Mulțumim foarte mult, ne predăm»”, a afirmat fostul lider republican în fața audienței selecte de politicieni și oameni de afaceri prezenți la eveniment.
Aceste declarații vin în contextul înăspririi sancțiunilor americane împotriva Cubei, anunțate chiar în aceeași săptămână. Administrația Trump a introdus măsuri restrictive ce vizează sectoarele-cheie ale economiei cubaneze, precum energia, apărarea, mineritul și serviciile financiare. Conform unui ordin executiv, orice persoană fizică sau companie care desfășoară activități în aceste domenii sau colaborează cu guvernul cubanez riscă blocarea totală a activelor în Statele Unite.
În replică, ministrul de externe cubanez, Bruno Rodriguez, a condamnat aceste măsuri pe platforma X, calificându-le drept „ilegale” și „abuzive”. El a subliniat că anunțul noilor sancțiuni a fost făcut pe 1 Mai, în aceeași zi în care sute de mii de cubanezi au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva blocadei americane și asediului energetic. „Nu este o coincidență”, a adăugat Rodriguez, evocând mobilizarea masivă a populației în apărarea suveranității naționale.
Cuba se confruntă cu o criză economică severă
Cuba se confruntă cu o criză economică severă, agravată de sancțiunile impuse încă din timpul primului mandat al lui Trump (2017-2021) și de un embargou petrolier aplicat din ianuarie 2026. Economia insulei, cu o populație de aproximativ 9,6 milioane de locuitori, a fost lovită dur: turismul, principală sursă de valuta străină, a scăzut la jumătate, producția de nichel și cobalt s-a oprit, iar industria tutunului suferă din cauza penuriei de combustibil.
În fața acestor provocări, guvernul cubanez a organizat marșuri și mitinguri de susținere a regimului, sub sloganul „Patria se apără”. Într-un miting de amploare desfășurat în fața ambasadei SUA din Havana, la care au participat lideri importanți precum Raul Castro și președintele Miguel Diaz-Canel, autoritățile au susținut că peste jumătate de milion de oameni au ieșit în stradă. Totodată, guvernul a anunțat că a strâns peste 6 milioane de semnături „pentru patrie și pace” în ultimele săptămâni.
Pe plan diplomatic, au avut loc discuții la nivel înalt între cele două țări, iar în aprilie un oficial american s-a întâlnit la Havana cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul fostului lider revoluționar Raul Castro. Cu toate acestea, tensiunile rămân ridicate, iar Senatul SUA a respins recent o propunere de a limita orice intervenții militare americane în Cuba, deschizând calea unor acțiuni mai dure.
Contextul general este unul de creștere a presiunii americane asupra Cubei, în paralel cu tensiunile din Orientul Mijlociu, unde Trump a anunțat că va „termina treaba” în Iran înainte de a-și concentra atenția asupra insulei caraibiene. Această strategie reflectă o continuare a politicii externe dure promovate de fostul președinte, care nu a ascuns niciodată dorința sa de a vedea o schimbare de regim în Havana și o diminuare a influenței adversarilor Statelor Unite în regiune.
