Actual Diverse

Încă două țări încep să dezvolte exploatările de cărbune ca soluție în plină criză energetică, în timp ce România închide fabrici

Încă două țări încep să dezvolte exploatările de cărbune ca soluție în plină criză energetică, în timp ce România închide fabrici

Atunci când ne aflăm în plină criză energetică, cea mai bună soluție este să căutăm metode practice, pentru a o depăși. Așa fac europenii. Noi suntem cu mult în urma lor. Abia adaptăm legislația, scriem proiecte și anunțăm populația să se așteaptă la ce este mai rău, în viitorul apropiat. Și mai mult decât atât, decât să venim cu idei fezabile, facem ce știm și anume să închidem, în continuare, fabrici.

Încă două țări încep să dezvolte exploatările de cărbune ca soluție în plină criză energetică, în timp ce România închide fabrici

Polonia și Ucraina, două țări învecinate României, cresc producţia de cărbune termic, cel mai poluant combustibil fosil, pregătindu-se pentru lunile mai reci. Motivul care se află la baza deciziei lor este că Europa se confruntă cu o criză de securitate energetică exacerbată de războiul din Ucraina, transmite Reuters.

Planul pentru viitorul european era cu totul altul. Utilizarea cărbunelui termic drept combustibil pentru centralele electrice era preconizat să scadă, în concordanță cu obiectivele de a atinge emisiile nete zero, până la jumătatea secolului.

Pe măsură ce fluxurile de gaze ruseşti către Europa au scăzut semnificativ după invadarea Ucrainei de către Rusia, la care se adaugă și sancţiunile Europei asupra Moscovei, continentul se luptă, la propriu, pentru surse de aprovizionare alternative.

În pofida angajamentelor despre care și infoactual a scris anterior, de a elimina treptat cărbunele din sectorul electric, ţări precum Germania, Austria şi Ţările de Jos se pregătesc să crească producţia de energie pe bază de cărbune, ca măsură de urgenţă.

Polonia și-a anunțat intenția de a crește ”producţia de cărbune termic din minele existente în acest an cu maximum 1,5 milioane de tone”, a declarat Janusz Olszowski, preşedintele Camerei de Industrie şi Comerţ Minieră din Polonia, într-o declaraţie scrisă.

Compania minieră poloneză PGG a spus, anterior, că îşi va închide treptat toate minele până în 2049.

Anul trecut, minele de cărbune poloneze au fost incluse în planul de reducere a potenţialului minier. Prin urmare, nu putem creşte brusc producţia în acest an într-un mod semnificativ„, a mai spus președintele Camerei de Comert Minieră, Olszowski.

Mateusz Morawiecki, prim-ministru al Poloniei, aflat într-o deplasare la Bruxelles a spus reporterilor părerea sa despre utilizarea cărbunelui.

Ne-am păstrat capacitatea de generare a energiei pe bază de cărbune şi dorim să creştem producţia de cărbune – aceasta este o necesitate pentru a fi siguri pentru toamnă şi iarnă”, a declarat vineri oficialul polonez Mateusz Morawiecki.

În încercarea de a atenua creșterea simțitoare a prețurilor, Polonia, care se bazează pe cărbune pentru aproximativ 70% din generarea sa de electricitate, a introdus la începutul acestei luni şi măsuri de subvenţionare a cărbunelui pentru gospodăriile care folosesc acest combustibil pentru încălzire.

În același timp, DTEK, cel mai mare investitor în energie din Ucraina, a mai spus într-o declaraţie scrisă, că ţara aflată în plin război intenţionează să crească stocurile interne de cărbune termic de la 2 milioane de tone la 3 milioane de tone, înainte de iarnă. DTEK Energy, operatorul minelor de exploatare, încearcă să asigure țării sale producția pe care o obținea anterior, de dinainte de război.

Ei caută soluții, noi închidem fabrici

Guvernanții noștrii se fac că nu văd și nici nu aud. Rămân nepăsători la agitația europeană în privința resurselor de gaze și problemelor financiare aflate în strânsă legătură cu acestea. Nu există măsuri și nici soluții, precum subvenții ale statului sau alte intervenții care ar salva viața unor societăți, precum și a angajaților lor, care aveau până mai ieri un loc de muncă stabil.

Compania Azomureş din Târgu Mureş a suspendat temporar producţia de amoniac, pe fondul creşterii preţurilor la gazele naturale, iar producţia de îngrăşăminte pentru agricultură va fi continuată numai până la epuizarea stocului de amoniac existent.

Conducerea companiei a transmis acest mesaj printr-un comunicat postat pe pagina sa de Facebook. Aici, reprezentanții fabricii au scris că amoniacul este un produs intermediar obţinut din gaz, fără de care nu pot fi fabricate îngrăşămintele. Din cauza preţului actual la gaze naturale, nesustenabil din punct de vedere economic, decizii similare au luat şi alte companii din Europa.

Explozia unui terminal de export gaz lichefiat (LNG) în Statele Unite, probleme pe lanţul de transport al gazelor şi operaţiuni masive de stocare a gazelor pentru sezonul de iarnă 2022 – 2023 au determinat din nou o creştere a preţului.

În paralel, preţurile la îngrăşăminte au scăzut din cauza sezonului agricol, principalele activităţi acum fiind cele de recoltare a culturilor. În aceste condiţii este evident că producţia de îngrăşăminte nu mai este sustenabilă din punct de vedere economic„, a ținut să sublinieze conducerea Azomureş, în comunicatul menţionat.

Ca o completare în acest sens, directorul general al Azomureş, Harri Kiiski, a arătat că România nu a pus în aplicare schema de ajutor pentru industriile energo-intensive aşa cum a procedat Bulgaria, spre exemplu, care a plafonat preţul la gaze pentru industrie la 72 Euro/ Mwh.

Este grav ce se întâmplă astăzi pe piaţa gazelor naturale pentru majoritatea producătorilor europeni de îngrăşăminte. În România, continuăm dialogul cu autorităţile guvernamentale pentru a fi aplicat ajutorul economic oferit de Uniunea Europeană, aplicat deja în multe ţări europene.

De exemplu, Bulgaria pune la dispoziţia industriei un preţ plafonat, de 72 Euro Mwh. Până astăzi, România nu a pus în aplicare schema de ajutor pentru industriile energo-intensive, deşi are la dispoziţie cadrul legal european.

Ca producător ştim că este dificil să asigurăm cantitatea necesară pentru viitorul sezon agricol, dacă nu producem pe timpul verii. Schema Uniunii Europene trebuie aplicată şi în România„, a declarat Harri Kiiski, directorul general al Azomureş.

Foto: arhiva